Stefan Simion biografia
Stefan Simion opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
SIMION Stefan, se naste la ? - moare in .
Carturar.
Se cunosc foarte putine date despre viata lui Stefan Simion In 1643 e numit „arhiepiscop si mitropolit scaunului Balgradului si a Vadului si a Maramurasului si a toata tara Ardealului". in aceasta calitate se remarca prin abilitatea cu care reuseste sa nu indeplineasca cerintele de calvinizare a romanilor, acceptind numai folosirea exclusiva a limbii romane in biserica.
Nu se poate stabili exact cit a contribuit Stefan Simion la traduce cartilor aparute sub obladuirea sa, de aceasta activitate ocupin-du-se mai ihtii ieromonahul Silivestru, apoi mai multi carturari.
Astfel apare in 1648 Noul Testament sau impacarea cu legea noao a lui h. Hs. domnul nostru si in 1651 o Psaltira ce sa zice Cantarea a fericitului prooroc si imparat David- Singurul text semnat de Stefan Simion este Predoslovie catre Maria sa Craiul Ardealului (Gheorghe Rakoczy), dar tot lui i se atribuie si cuvintele catre cititor.
Predosloviile lui Stefan Simion la Noul Testament de la Balgrad au devenit celebre si au intrat in manualele scolare prin limpezimea cu care e pusa problema limbii literare. Traducerea, facuta, dupa cum afirma el, „din limba greciasca, sloveneasca si latineasca" a trebuit sa faca fata necesitatii de imbogatire a vocabularului cu neologisme: „De aci&sta inca vom sa stiti, ca vedem ca unele cuvinte unii le-au izvodit intr-un chip altii intr-alt. Iara noi le-am lasat cum au fost in izvodul grecesc vazind ca alte limbi inca le tin asia, cumu-i synagoga si poblican si gangrena si pietrii scumpe carele nu sa stiu rumaneste ce sant; nume de oameni si de lemne si de vesminte si altele multe carele nu sa stiu rumaneste ce sant, noi inca le-am lasat grecieste, pentru ca alte limbi inca le-au lasat asia".
Alta dificultate au ridicat-o regionalismele: „noi derept aceia ne-am silit de in cit am putut sa izvodim asia cum sa inteleaga toti, iara [daca] nu vor intelege toti nu-i de vina noastra, ce-i de vina celuia ce-au rasfirat rumanii printr-alte tari, de s-au mestecat cuvintele cu alte limbi, de nu graiesc toti intr-un chip". Comparatia cuvintelor cu banii a devenit faimoasa prin folosirea ei de catre Hasdeu in teoria circulatiei cuvintelor: „Aciasta inca va rugam sa luati aminte ca rumanii nu graescu in toate tarale intr-un chip, inca neci intr-o tara toti intr-un chip, pentru aceia cu nevoe poate sa scrie cineva sa inteleaga toti, graind un lucru unii intr-un chip, altii intr-alt chip: au vesmant, au vase, au altele multe nu le numesc intr-un chip. Bine stim ca cuvintele trebue sa fie ca banii, ca banii aceia sant buni carii imbla in toate tarale, asia si cuvintele acelea sant bune carele le inteleg toti". Pe linga predoslovii, Noul Testament de la Balgrad mai contine si alte parti originale, cum ar fi scurtele introduceri la cele patru Evanghelii si unele capitole din Faptele Apostolilor, ca si „lexiconul" de pe marginea foilor, care ofera sinonime sau explicatii pentru cuvintele mai rar intilnite. intreaga lucrare, de altfel, este o izbinda remarcabila a carturarilor timpului, fiind prima traducere integrala a Noului Testament.
OPERA:
Noul Testament sau impacarea cu legea noao a lui is. Hs. domnului nostru, Balgrad, tip. Craiasca, 1648;
Psaltird ce sa zice Cantarea a fericitului prooroc si imparat David, Balgrad, tip. Craiasca, 1651;
Bibliografia romaneasca veche 1508-l830, I-IV, intocmita de I. Bianu, N. Hodos si D. Simonescu, 1903-l944. |
REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Ist. Ut. rom., I;
N. Cartojan, Istoria, I;
Al. Piru, Literatura;
G. Ivascu, Istoria
|
