Stefan Iures biografia
Stefan Iures opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
IURES Stefan (numele la nastere: luster), se naste la 7 mai 1931, Iasi. Poet, prozator si eseist. Parintii, Ichil luster, contabil, si Nette (n. Lupu). Liceul de Cultura Generala (1942-l949); bacalaureatul in 1950; Scoala de Literatura „M. Eminescu" (1950- 1951); Facultatea de Filologie, sectia romana (195l-l955; licenta in 1958); Institutul de Lb. Germanice, sectia engleza (1968-l972; licenta in 1974). Redactor la Amfiteatru (1966-l974) si Viata studenteasca (1974-l976).
Debuteaza in Scinteia tineretului cu poezia Examene (1949); debut editorial cu volum Cuvint despre tinerete (1953). Alte voi.: Urmasii lui Roaita (1953), Fructe in mai (1956), In preajma lui Lenin (1957), Pe acest pamint (1959), Poema citadina (1963), Numai un flaut (1966). Scrie eseuri (Alt container pentru Osaka, 1974; Amatorul de sim-buri, 1983), teatru pentru scolari, scenarii de film si radiofonice. Autor al romanelor Plexul solar (1977), Orbita planetei Eps (1987) si al volum Jumbo-Jet si alte proze (1984).
Primele plachete de versuri ale lui Stefan Iures - Cuvint despre tinerete (1953), Urmasii lui Roaita (1953), Fructe in mai (1956), In preajma lui Lenin( 1957)-stau subsemnul patosului grandilocvent, al tonului exclamativ- entuziast si al formulei poemului de larga respiratie, construit pe versificarea unui epic schematic, demonstrativ si simplificator. Versificarea locurilor comune nu lipseste:
„Sa treci prin biruinte, vintul sate sufle,
Sa nu te plimbi prin viata. Sa traiesti
Si vei vedea cum se aduna-n suflet
Inalte simtaminte omenesti." |
„Lupta cu inertia", lansata in poezie cu fervoare de N. Labis , este tema principala a aproape tuturor colegi lor sai de generatie, inclusiv a lui Stefan Iures O data aceasta etapa depasita, concomitent cu ceea ce s-a numit „intoarcerea la lirism", poetul cauta sa-si traseze un spatiu liric diferentiat. Expresia paraseste zona retorismului declarativ, deschi-zindu-se spre ceea ce este intim si personal. Numai un flaut (1966) este un volum de sonete, orchestratia anterioara, in care precumpaneau alamurile, fiind inlocuita cu partituri lirice menite flautului, simbol al intimitatii reculese. „Dogoarea romantica" a tineretii se dizolva in „impaciuitorul meu discurs". Aceasta evolutie ducind spre interiorizarea spatiului poetic se materializeaza la un nivel estetic superior in volumul Mihnitul meu centaur (1981). Stefan Iures proclama acum nostalgia unui anotimp clasic:
„Ci vine-un ceas, o virsta sau o era
Flaminde de un clasic echilibru
De armonia ritmului, egal"
(Racursiu). |
Simbolul centaurului este ales pentru a sugera o nevindecabila stare de tensiune a simtirii. Motivele si pretextele sint caleidos-copice: sociale, erotice, livresti etc. Formula ultimelor productii poetice apare mult modificata, atitudinal poetul inaugurind un raport ironic cu lumea sa launtrica ori cu cea din afara. Stefan Iures este autorul unei carti de eseuri despre obiectele mitologiei civilizatiei contemporane (Air container pentru Osaka, 1974). in ipostaza de romancier, scrie Plexul solar (1977), radiografie in stil colocvial despre destramarea si rein-temeierea unei familii de intelectuali.
OPERA:
Cuvintdespre tinerele, versuri, Bucuresti, 1953;
Urmasii lui Roaita. versuri, Bucuresti, 1953;
Fructe in mai, versuri, Bucuresti, 1956;
in preajma lui Lenin, versuri, Bucuresti, 1957;
Pe acestpamint. Bucuresti, 1959;
Poema citadina. Bucuresti, 1963;
Numai un flaut, sonete, Bucuresti, Witb;
Alt container pentru Osaka, eseuri. Bucuresti, 1974;
Plexul solar, roman, Bucuresti, 1977;
Mihnitul meu cen-laur, versuri, Bucuresti, 1981;
Amatorul de simburi. eseuri, Cluj-Napoca, 1983;
Jumbo-Jet si alte proze. Bucuresti. 1984;
Orbita planetei Eps. roman, Bucuresti, 1987.
|
REFERINTE CRITICE:
Doina Uricariu, in Romania literara, nr. 12, 1975;
D. Micu. in Contemporanul, nr. 50, 1977;
E. Simion, in Luceafarul, nr. 52, 1977;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 15, 1978;
V. Tascu, in Familia, nr. 3, 1978;
A. Cosma, Romanul, I.
|
