Stancu Ilin biografia
Stancu Ilin opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ILIN Stancu, se naste la 23 nov. 1933, comuna Farcasele, judetul Olt.
Istoric literar.
Fiul lui Voicu Ilin si al Mariei (n. Voicu), agricultori. Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Bucuresti (1957). Doctor in filologie (1978).
Cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Cali-nescu" din Bucuresti.
Colaboreaza la Contemporanul, Cronica, Luceafarul, Manuscriptum, Revista de istorie si teorie literara, Steaua, Transilvania, Viata Romaneasca. Debut publicistic in Studii si cercetari de istorie literara si folclor (1959): debut editorial cu volum Liviu Re-breanu in atelierul de creatie (1985), urmat de Liviu Rebreanu in agora (1988), dupa ce publicase trei volum in colab. (Reviste literare romanesti din secolul al XlX-lea. 1970; Reviste literare romanesti din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, 1974; Reviste literare romanesti de la inceputul secolului al XX-lea, 1976). ingrijeste ed. de Opere a lui B. P. Has-deu (1,1986).
A colaborat la Istoria literaturii romane (II, 1968) cu monografii despre Al. Sihleanu si Radu Ionescu", fiind si secretarul acestui tratat academic, si la volum Literatura romana contemporana, I Poezia (1980). A dat o antologie de folclor (Poezia obiceiurilor de iarna, 1985).
Premiul „B.P. Hasdeu" al Acad. (1985).
Urmind preceptul calinescian conform caruia istoricul literar se formeaza prin studiul aprofundat al unui clasic, Stancu Ilin a optat pentru Liviu Rebreanu. inainte de a publica doua carti consacrate acestuia, a editat documente inedite, clarificind aspecte biobibliografice obscure si a comentat, in varii studii si articole, diferite componente ale operei.
Liviu Rebreanu in atelierul de creatie (1985), este un studiu genetic, vizind in principal Padurea spinzuratilor, dar aducind, pe baza unor indelungate cercetari de arhiva, si contributii privind epoca inceputurilor, scrierile in limba maghiara, formatia (rele-vind, pentru prima data in mod detaliat si sistematic, rolul culturii germane si al spiritului stiintific), pasiunea pentru teatru etc. Staruind asupra celui de-al doilea roman, Stancu Ilin analizeaza dintr-o perspectiva inedita implicatiile biografice (cercetindu-le prin raportare la distantarea fictionala), lansind ipoteza culpabilitatii scriitorului fata de moartea lui Emil, analizind comparativ variantele romanului. Centrul de interes al volumului urmator, Liviu Rebreanu in agora (1988), il formeaza romanul Ion, abordat din unghiul receptarii. Clarificari utile insotesc comentariile privitoare la acordarea Premiului „Nasturel Herescu" al Academiei, evolutia spectaculoasa a atitudinii lui N. Iorga fata de opera rebreniana si a relatiilor dintre cei doi mari scriitori si oameni ai agorei.
Alte secvente ale cartii releva persistenta temei pamintului si a taranului in opera literara, gazetareasca si in activitatea publica a lui Rebreanu. Preocupate de contextul socio-cultural, de ecourile operei ca si de laboratorul acesteia, alcatuite in lumina si respectul documentului, aceste lucrari se inscriu in aria cercetarii pozitive. Aceeasi nota o au si capitolele consacrate scriitorilor Al. Sihleanu si Radu Ionescu, cu care a colaborat la volumul al II-lea al tratatului academic Istoria literaturii romane (1968), al carui secretai" a fost, cele din volumul colectiv Literatura romana contemporana, I Poezia (1980), coordonat de Marin Bucur", precum si o seama de monografii de reviste literare (Revista romana. Transactiuni literare si stiintifice.
Revista contimporana, Convorbiri critice etc). in anii din urma Stancu Ilin s-a preocupat de receptarea operei caragialiene, de cercetarea si editarea critica a operei lui B.P. Hasdeu. din care a publicat un prim volum (Poezia). Paralel, s-a interesat de fenomenul folcloric, publi-cind, intre altele, o culegere ampla, structurata pe regiuni, a Poeziei obiceiurilor de iarna (1985), creatie considerata in prefata drept "unul din cele mai vechi sedimente culturale romanesti".
OPERA:
Reviste literare romanesti din secolul al XIX- leu. in co'lab.. Bucuresti, 1970;
Reviste literare romanesti clin ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, in colab., Bucuresti. 1974: Reviste literare romanesti de la inceputul secolului al XX-lea. in colab., Bucuresti, 1976;
Liviu Rebreanu in atelierul de creatie. Bucuresti, 1985;
Liviu Rebreanu in agora. Bucuresti, 1988.
|
REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, in Flacara, nr. . 1985;
M. Anghelescu. in Transilvania, nr. 10, 1986: L. Raicu. in Romania literara, nr. 3, 1986) Z. Ornea, ibidem, nr. 23, 1986;
S. Cioculescu, ibidem, nr. 33, 1986: E. Simion, ibidem, nr. 8, 1989.
|
