Sofia Nadejde biografia
Sofia Nadejde opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NADEJDE Sofia (numele la nastere: Sofia Bancila), se naste la 14 sept. 1856, Botosani - moare in 11 iun. 1946, Bucuresti.
Romanciera, autoare dramatica si traducatoare.
Fiica negustorului Vasile Bancila-Gheorghiu si a Pulheriei (n. Neculce).
Sotia lui Ion Nadejde si sora pictorului Octav Bancila. Cursurile primare si pensionul de fete la Botosani, bacalaureatul la Iasi.
Membra a Cercului socialistilor din Iasi, militeaza printr-o activitate publicistica intensa pentru emanciparea sociala si politica a femeii. Conduce revista Evenimentul literar (1893) si colaboreaza la Femeia romana. Contemporanul, Drepturile omului. Literatura si stiinta, Lumea noua, Lumea noua stiintifica si literara, Universul, Albina, Adevarul, Noua revista romana. Dimineata, Arta s.a.
Debut literar in Contemporanul, cu nuvela Doua mame (1885); debut editorial cu Nuvele (1893). Scrie schite si nuvele: Din chinurile vietii. Fiecare la rindul sau (1895); povestiri: Din lume pentru lume - Povestiri din popor (1909); romane: Patimi (1903), Robia banului (1906), Parinti si copii (1907); drame: O iubire la tara (1895), Fara noroc (1898), Ghica Voda, domnul Moldovei (1899), Vae victis! Vai de invinsi (1903). Traduce din Jules Veme, H. Sienkiewicz, Edmondo de Amicis, P. Merimee, Matilde Serao, Karl May, C. Flammarion, L. Andreev, M. Gorki, A. Theuriet (scrieri aparute in voi.) si din Turgheniev, Ch. Dickens, A. Nekrasov s.a. (pag. ramase in revista). Asemenea lui C. Miile. Tr. Demetrescu, A. Bacalbasa, P. Bujor, St. Bassarabeanu, Sofia Nadejde apartine gruparii prozatorilor de la Contemporanul.
Reluind in planul literaturii ideile si preocuparile din publicistica, cultiva „arta cu tendinta" teoretizata de C. Dobrogeanu-Gherea.
Prefigurind prin anumite aspecte orientarea poporanista, opera sa ilustreaza literatura umanitarist-protestatara, cu puternice accente sociale, specifica pentru finele secolului al XlX-lea. Mai putin interesanta ca autor dramatic (O iubire la tara, 1895; Fara noroc, 1898; Ghica Voda, domnul Moldovei, 1899; Vae victis! Vai de invinsi, 1903) si ca romanciera (Patimi, 1903; Robia banului, 1906; Parinti si copii, 1907), Sofia Nadejde supravietuieste prin schite, nuvele si povestiri (Nuvele, 1893; Din chinurile vietii. Fiecare la rindul sau, 1895; Din lume pentru lume -Povesti din popor, 1909). Inspirate cu precadere de aspectele intunecoase ale vietii taranesti, ele aduc imaginea unor destine tragice, cu deosebire femei, impinse la gesturi disperate - revolta, nebunie, crima - de o existenta chinuita sau de prigoana unor boieri ori ciocoi, prefigurare a unor conflicte sadoveniene: Doua mame. Asa a fost sa fie. Nici o fapta fara rasplata. Un sfirsit.
Uneori, Sofia Nadejde se indreapta spre lumea orasului, vazuta ca un loc de pierzanie (Fiecare la rindul sau. Doua colege. Capitanul Stanilescu) sau spre dezmostenitii vietii - cazuri de mizerie, alcoolism, disperare muta, prabusire (Tatal, Smarandita, Ce vazui, Mos Ilie, Moarta). inscrisa unui registru restrins sub raportul inspiratiei, proza sa oscileaza intre duiosie si violenta critica. Probind o deosebita sensibilitate, ea se unifica gratie intentiilor moralizatoare si pregnantei limbajului, de un umor savuros in anumite scene dialogate.
OPERA:
Nuvele, Iasi, 1893;
Din chinurile vietii. Fiecare la rindul sau, nuvele, Craiova, 1895;
O iubire la tara, drama. Bucuresti, 1895;
Fara noroc, drama. Bucuresti, 1898;
Ghica Voda, domnul Moldovei, drama. Bucuresti, 1899;
Vae victis! Vai de tnvinsi, drama. Bucuresti, 1903;
Patimi, roman. Bucuresti, 1903 (ed. II, Bucuresti, 1904);
Robia banului, roman, Bucuresti, 1906 (ed. II, Bucuresti, 1907);
Parinti si copii, roman. Bucuresti, 1907;
Din chinurile vietii, text stabilit, studiu introductiv si bibliografie de V. Visinescu, Bucuresti, 1968;
Scrieri, studiu introductiv, text ales si stabilit de V. Visinescu, Iasi, . Traduceri: Jules Veme, Minunile si grozaviile Indiei, trad. de ~, Bucuresti, i908;
H. Sienckiewicz, Viata la sate. Schite cu carbune (Natura si viata), trad. de ~, Bucuresti, 1908;
idem. Fara credinta, trad. de ~, Bucuresti, 1908;
idem. Prin foc si sabie, I-III, trad. de ~, Bucuresti, 1909-l910;
A. Theuriet, Pravalia la doi crapi, trad. de ~, Bucuresti, 1909;
C. Flammarion, Visuri instelate, trad. de ~, Bucuresti, 1909;
P. M&imee, Don Juan, trad. de ~, Bucuresti, 1911;
M. Gorki, Omorul, trad. de -, Bucuresti, [1912];
L. Andreev, Prapastia, trad. de ~, Bucuresti, [1912];
L. Fulda, Prostul, trad. de ~, Bucuresti, 1913;
Matilde Serao, Visul unei nopti de dragoste, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
Edmondo de Amicis, Cuore (Inima), trad. de ~, Bucuresti, 1916 (ed. II, Bucuresti, 1942);
Matilde Serao, Iubire pierduta, trad. de ~, Bucuresti, 1921;
Karl May, Saiwa-Tjalem, trad. de~, Bucuresti, [1926].
|
REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
S. Bratu si Zoe Dumitrescu, Contemporanul si vremea lui, 1959;
IL.R., IO, 1973;
I. Rotam, O istorie, I;
V. Visinescu, Sofia Nadejde, 1972;
V. Mindra, Clasicism si romantism in dramaturgia romaneasca, 1973;
Z. Ornea, Curentul cultural de la Contemporanul, 1977;
V. Visinescu, in Convorbiri literare, ta. 3, 1978;
V. Visinescu, in Manuscriptum, nr. 2, 1981;
I. Munteanu, in Contemporanul, nr. 20, 1983;
V. Mindra, Istoria, I.
|
