Simona Popescu biografia
Simona Popescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
- Exuvii [Roman]
Caracterizarea personajelor: Personajul-narator |
POPESCU SIMONA
Poeta.
De asemenea, prozatoare si eseista.
S-a nascut la 10 martie 1965 in Codlea (Brasov).
Este fiica lui Ovidiu Popescu si a Elenei Popescu, ambii functionari. Dupa studiile liceale terminate la Liceul de Filologie - Istorie "Unirea" din Brasov (1983), a absolvit in 1987 Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti (Sectia Limba si literatura romana - Limba si literatura franceza). isi incepe activitatea literara ca membra a "grupului de la Brasov" format in anii '80 impreuna cu poetii Andrei Bodiu, Caius Dobrescu si Marius Oprea.
In perioada liceului frecventeaza cenaclul "19" din Brasov si citeste impreuna cu colegii de grup in "Cenaclul de Luni" din Bucuresti condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu.
Dupa 1983 frecventeaza cenaclul "Universitas" condus de criticul si profesorul Mircea Martin si cenaclul "Junimea" condus de criticul si profesorul Ovid S. Crohmalniceanu, ambele ale Universitatii bucurestene.
Debuteaza publicistic cu un grupaj de poeme in revista "Dialog" nr. 103-l04 din decembrie 1984 (cu prezentari de Nicolae Manolescu si Alexandru Musina).
Debutul editorial are loc in 1990 cu volumul de versuri Xilofonul si alte poeme, aparut la Editura Litera din Bucuresti.
Colaboreaza cu poezie, proza, eseuri, articole de opinie la revistele: "Dialog", "Echinox", "Contrapunct", "Romania literara", "Dilema", "Vatra", "Interval", "Familia", "Observator cultural" s.a.
Dupa debut, publica volumele: Pauza de respiratie - impreuna cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu si Marius Oprea (poezie, Ed. Litera, 1991); Juventus (poezie, Ed. Cartea Romaneasca, 1994); Exuvii (roman, Ed. Nemira, 1997); Noapte sau zi (poem, Ed. Paralela 45, 1998); Volubilis (eseuri, Ed. Paralela 45, 1998); Salvarea speciei. Despre supra realism si Gellu Naum (eseu, Ed. Fundatiei Culturale Romane, 2000).
Este prezenta cu versuri in Antologia poeziei generatiei '80 alcatuita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993), Sfisierea lui Morfeu. Antologia generatiei '90 alcatuita de Dan-Silviu Boerescu (Ed. Phoenix, 1994), Antologia poeziei romane de la origini pina azi alcatuita de Dumitru Chioaru si Ioan Radu Vacarescu (Ed. Paralela 45, 1998) si in sectiunea antologica a volumului Experimentul literar romanesc postbelic (Ed. Paralela 45, 1998), iar cu articole de opinie in Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie, 1994; editia a H-a, Ed. Paralela 45, 1998). in traducerea lui Szabolcs Szonda i-a aparut in limba maghiara volumul Xilofonul (Xilofon, Ed. Pont Kiado, 1998). Este prezenta cu grupaje de poeme traduse in antologiile Gefahriiche Serpentinen, Rumanische Lyrik der Gegenwart (Druckhaus, Germania, 1997; traducere in limba germana de Dieter Schlesak) si Antologia di poesia mediterranea (Marzorati Editore, Italia, 1997). O traducere a romanului Exuvii este in curs de aparitie in Polonia. Este detinatoarea premiului pentru debut in poezie al revistelor "Calende" si "Poesis" (1980), al premiului pentru poezie al revistei "Poesis" (1994) si al premiului ASPRO pentru proza (1997).
A calatorit in Franta, Olanda, Elvetia, Germania, Spania. in prezent este asistenta la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti.
Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.
Asupra cartilor autoarei au formulat opinii critice: Andrei Bodiu - Bildungs-poeme ("Interval", nr. 3/1990); Florin Manolescu - Un debut exemplar ("Luceafarul", nr. 9/1990); Nicolae Manolescu - Marea plictiseala ("Romania literara", nr. 15/1990); Mircea Cartarescu - Plictis si nostalgie ("Ateneu", nr. 5/1990); Mircea Mihaies - Turnirul candidatilor ("Orizont", nr. 27/1990); Eugen Simion - Criza de identitate ("Romania literara", nr. 29/1990); Gheorghe Grigurcu - Treptele alienarii ("Familia", nr. 8/1991); Ion Pop - Tineretea, ca alternativa ("Vatra", nr. 8/1994); Ioana Parvulescu - Virste pe pinza vremii ("Romania literara", nr. 25/1994); Mihai Dragolea - Din interes pentru viata ("Vatra", nr. 4/1998); Emil Brumam - Declaratie de lectura ("Monitorul", nr. 66, 72 si 78/1998); Dan C. Mihailescu -Sorbitor ("22", nr. 10/1998); C. Rogozanu - Critica si suprarealism ("Romania literara", nr. 14/2001); Codrin Liviu Cutitaru - Doi poeti (Timpul, nr. 5/2001); Carmen Musat - Gellu Naum, Simona Popescu si jocul de invaluiri-dezvaluiri al poeziei ("22", nr. 22/2001) s.a.
Referinte critice:
"Simona Popescu urmareste ca poezia sa aiba «un fir invizibil» unificator, o «structura mentala de adincime». Aceasta se poate realiza prin rularea unor detalii semnificative sau printr-un montaj al proiectiilor in relief, ca in cinematografie, unde semnificatia obiectelor nu trebuie cautata in realitatea lor, ci in legaturile premeditate pe care acestea le dezvolta."
(Florin Manolescu, "Luceafarul", nr. 9/1990)
"Izbitoare in Xilofonul Simonei Popescu () este arhitectura; atit a fiecarui text in parte, cit si a volumului in intregul lui. N-am citit de mult timp o carte de debut mai atent construita, care sa denote, pe linga talent (si al Simonei Popescu e incontestabil), o mai mare vointa de ordine. () La Simona Popescu este cit se poate de evident antiromantismul. Nu e nimic bolborositor ori confuz in poezia ei. Desenul versurilor e clar. Imaginatia nu arunca umbra. Pe scurt: o lirica in regim de transparenta. () Tema imediat aparenta este () copilaria (si adolescenta). Amintiri din copilarie, asadar. Tema ascunsa este insa criza de identitate, o data cu cresterea. () Livius Ciocarlie noteaza si el ca Simona Popescu «scrie o poezie de criza». () Poemul [Plicty] este foarte original si va ramine o piesa importanta la dosarul formelor noi de literatura pe care ni le propun tinerii scriitori."
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 15/1990)
"Tema, tulburatoare, a versurilor Simonei Popescu () este cea a crizei de crestere a fiintei. () Dar simptomul hotaritor al trecerii catre virsta matura il reprezinta, sub condeiul Simonei Popescu, simtamintul moral al personalitatii. Aceasta se dedubleaza pentru a se privi din afara, se analizeaza ca si cum ar fi un obiect strain. Drama maturizarii c o drama a cunoasterii de sine."
(Gheorghe Grigurcu, "Familia", nr. 8/1991)
"Matura, poeta respinge maturizarea in sensul ei de cumintire si supunere la codurile sociale consfintite (), «acceptarea» i se pare scandaloasa, precum, odinioara, «oficializarea» ce repugna avangardistilor (). Acestui program ce se inscrie, cu evidenta, intr-o traditie a rupturii (cum a numit Octavio Paz traditia avangardista), poeta ii imprima culorile actualitatii, cu o extrema mobilitate asociativa a unor «straturi» foarte diverse ale «realului», alternind versul cu proza si facind uz () de toate procedeele moderne si «postmo-derne» de natura sa exprime proteismul viziunii."
(Ion Pop, "Vatra", nr. 8/1994)
"Simona Popescu scrie - cu luciditate, cu admirabila finete analitica -despre «ceata flotanta a fiintei» sale «multiple». () in fiecare din capitolele cartii [Exuvii] exista, difuza sau explicita, un fel de invocatie staruitoare, de chemare incapatinata si incarcata cu un elan dramatic a puterilor scrisului de a salva si revela sensul vietii. () Din eforturile Simonei Popescu de a «prinde interes pentru viata» s-a ivit acest volum de proza uluitor prin sclipiri epice rar intilnite."
(Mihai Dragolea, "Vatra", nr. 4/1998)
"Fiind o critifictiune necesara, Salvarea speciei este o carte cu personaje «rupte din realitate», care contine, in plus, si un autoportret-palimpsest al autoarei. () Dialogul real si cel imaginar, care-l continua pe primul, dintre Simona Popescu si Gellu Naum are ceva din poezia subterana a replicilor si comentariilor auctoriale din Micul Print."
(Carmen Musat, "22", nr. 22/2001) |
