Serban Stati biografia
Serban Stati opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STATI Serban, se naste la 25 ian. 1938, Bucuresti.
Eseist si traducator.
Fiul lui Nicolae Stati, inginer, si al Angelei (n. Antonescu). Licentiat in limba si literatura italiana a Univ. din Bucuresti (1959), unde functioneaza o vreme ca asistent (1968-l970). Redactor la Editura Tineretului (1960-l964) si la Revista Romana (din 1964).
Debuteaza in Revista Romana (1964). A mai colaborat cu studii, comentarii, eseuri si cronici indeosebi la publicatii romanesti destinate strainatatii. Calatorii de studii in Italia ca bursier la Fundatia „Cini" -Venetia (1969) si la Univ. pentru straini Perugia (1971).
Unica lucrare tiparita Amiaza fantastica (1968) descrie „aspecte din proza italiana" a secolului nostru. A tradus Poezia de Benedetto Croce, Carte de pictura de Dionisie din Furna si Lumea chineza, I-II, de I. Gemet (ultimele doua in colab.). A prefatat volum de Massimo Bontempelli, Tommasso Landolfi si Leonardo Sciascia. Italienist prin formatie, Serban Stati are inclinatii vadite spre comentariul critic aplicat la textul literar simbolic si teoretic. A coordonat, impreuna cu G. G. Po'tra si C. Crisan. volum Trepte de civilizatie romaneasca (1982).
Cum se intimpla cu multi eseisti romani care vin dinspre literatura, eseurile lui Serban Stati nu s-au desprins si nici nu se vor desprinde probabil complet de comentariul critic literar. in Amiaza fantastica (1968) transpare ideea unei critici de sistem, tinzind sa cuprinda o literatura intreaga sau cel putin o epoca sau un curent De unde relativa sterilitate a scrisului lui Serban Stati, asteptind a se limpezi mai intii structurile si tendintele „obscure", pentru a da sens deplin de la inceput tabloului general. Fantasticul e aici pre-text al investigatiei textului, subliniindu-i totodata istoricitatea. Sinteza are insa aspectul unei demonstratii, pornind de la o teorie bine cunoscuta, pe urmele lui Roger Caillois, Louis Vax si Marcel Schneider (celebra lucrare a lui Tvetan Todorov va aparea abia peste doi ani), spre epica fantastica italiana, adica de la general la particular, subliniind de fiecare data ceea ce e caracteristic mediteraneean: solaritatea, feericul, dar si sarcasmul, satira; cu alte cuvinte, imbinarea directiei realiste cu cea fantastica, mai ales la Alberto Moravia si Italo Calvino. in ciuda ezitarii intre alegorie, basmul de recuzita si fantasticul propriu-zis, Serban Stati evita cu eleganta paradoxiile fantasticului; analiza logica si teoretica nu e impinsa prea departe, deci nu uzeaza de clasificatiile inchise si oarecum exorcizante, la moda in acei ani. Autorii sint analizati monografic; axul central il constituie opera lui Massimo Bontempelli, cu pledoaria sa pentru libertatea imaginarului si „resursele de mister ale cotidianului". Dino Buzzati e pus in relatie cu Kafka si cu fantasticul septentrional, in timp ce Tommaso Landolfi e prezentat ca un stilist baroc. in sfirsit, Arturo Loria ilustreaza fantasticul de atmosfera, interiorizat. Nu sint eludate nici punctele de atingere cu hermetismul contemporan si cu lirismul filosofic. Meritul deosebit al acestei carti e ca arunca o privire dincolo de conventia neorealista, la care atit de des a fost redusa proza italiana moderna. Exceptind unele platitudini inerente acestui gen de comentariu, Serban Stati se impune ca un eseist riguros in idei, exhaustiv documentat in domeniul sau si metodic in expunere.
OPERA:
Amiaza fantastica. Aspecte din proza italiana a secolului XX, Bucuresti, 1968;
Trepte de civilizatie romaneasca, coordonator. Bucuresti, . Traduceri: B. Croce, Poezia. Introducere tn critica si istoria poeziei si literaturii, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1972;
Dionisie din Fuma, Carte de pictura, in romaneste de Smaranda Bratu Stati si -, cuvint inainte de V. Dragut, Bucuresti, 1979;
I. Gemet, Lumea chineza, I-II, trad. de - si R. I. Budura, Bucuresti, 1985. |
REFERINTE CRITICE:
Adriana Iliescu, in Sctnteia tineretului, 30 iul. 1968.
|
