Serban Nedelcu biografia
Serban Nedelcu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NEDELCU Serban, se naste la 13 febr. 1911, comuna Putineiu, juri. Ilfov - moare in 15 mai 1982, Bucuresti.
Prozator.
Fiul lui Stan Nedelcu si al Dumitrei. Absolvent al Scolii Normale (1929), lucreaza ca invatator rural pina in 1944, apoi, vreme de doi ani, e secretar al comitetului judetean PCR Vlasca; se dedica publicisticii, lucrind ca ziarist la publicatii precum Vestea satelor, Frontul plugarilor, Scinteia satelor, Agricultura noua.
Din 1949, scriitorul il va substitui treptat pe ziarist.
Debuteaza in Cuvintul liber (1935), publicind ulterior proza scurta in Azi, Meridian, Fapta. intre 1939 si 1940 editeaza la Giurgiu revista Veac. Prozator prolific, tipareste in voi., incepind cu nuvela intovarasirea (1949), un numar mare de romane, povestiri, nuvele (indoiala, 1950; Dania chiabureasca, 1950; Viata noua, 1950; Pe marginea Dunarii, 1955; Furtuna stirneste valurile, 1957; Drum deschis, 1960; invatatorii, I-II, 196l-l964; Dudica, 1964; Ce-i mai de pret in lume, 1965; Moara-Saraca, 1967; Tunarul lui Avram lancu, 1968; Inima omului, 1970; Rada, sora haiducilor, 1970; Cavalerii dreptatii, 1973; Insurectie in cetate, 1973; Salba de aur, 1975; Bateria albastra, 1976; Dan capitan, 1978; Colegii, 1978; Destin, 1981; Apele revarsate, 1981; Prietenii Mioarei, 1983; Oamenii din Zorleni, 1983).
Interesat cu precadere de lumea rurala, scriitorul ilustreaza cu mijloace literare modeste viziunea oficiala asupra destinului ei la mijlocul secolului XX; pentru copii si tineret alcatuieste naratiuni cu aventuri inspirate din istorie sau din universul adolescentilor.
Proza lui Serban Nedelcu ramine constant o slujitoare cu functie educativ propagandistica a ideologiei. Ca intr-o experienta demonstrativa scolara, spatiul epic devine o eprubeta in care se reproduc miniatural mari procese sociale, cu sacrificiul inevitabil al adevarului uman in favoarea tezei ideologice a carei exemplificare ramine scopul fundamental. Sumar creionate psihologic, personajele actioneaza potrivit rolului canonic, prescris in documentele de partid ale zilei, categoriei sociale pe care o reprezinta. Ratacirile unor oameni de buna credinta si uneltirile dusmanilor de clasa alcatuiesc, in diverse variante, motivele dinamice ale unor subiecte fragil construite.
Asa, in romanul Furtuna stirneste valurile (1957) uneltirile si demascarile alcatuiesc un lant neintrerupt ca expresie a unicului continut substantial al vietii: lupta de clasa. Mediul scolii rurale este evocat de prozator in invatatorii, l-l1(196l-l964) si Colegii (1978). Ca si in romanele taranesti, cititorul poate sesiza usor o schema a conversiei ideologice ilustrata prin citeva destine. Chiar si tribulatiile amoroase urmeaza sinuozitatile convingerilor politice ale personajelor.
Nu lipsesc uneltirile si demascarile, adevarate obsesii ale lui Serban Nedelcu, nici spectaculoasele succese in activitatea de culturalizare si ridicare a constiintei. in alte scrieri autorul se arata interesat de evocarea evenimentelor istorice majore ale veacului XX: razoiul civil din Spania si cel de al doilea razboi mondial (Cavalerii dreptatii, 1973; Insurectie in cetate, 1973; Bateria albastra, 1976).
Lectura unor surse documentare despre participarea voluntarilor romani la brigazile internationale din Spania l-a captivat pe Serban Nedelcu, determinindu-l sa treaca in plan secund obsedanta problema a clarificarii ideologice in favoarea relatarii unor actiuni eroice spectaculoase, a caror reusita se datoreaza calitatilor de adevarati profesionisti ai gherilei ale eroilor. Informatia bogata pledeaza pentru apropierea de proza nonfictionala de reconstituire a secventelor de evenimente pe baze strict documentare. Alternarea unor istorisiri atribuite eroilor intimplarilor, in care se disting totusi urme ale unei viziuni personal subiective, cu mentionarea neutra a unor documente de arhiva reprezinta o incercare de innoire a formulei romanesti traditionale, practicate stingaci de autor anterior si la care revine in romanul postum Oamenii din Zorleni (1983). Literatura pentru copii si tineret a lui Serban Nedelcu (Tunarul lui Avram lancu, 1968; Dan capitan, 1978; Prietenii Mioarei, 1983) este tributara elanurilor educative slujite cu precare instrumente scriitoricesti.
OPERA:
intovarasirea, nuvela. Bucuresti, 1949;
indoiala. Bucuresti, 1950;
Dania chiabureasca. Bucuresti, 1950;
Viata noua. Bucuresti, 1950;
Pe marginea Dunarii, roman. Bucuresti, 1955;
Furtuna stirneste valurile, roman, Bucuresti, 1957;
Drum deschis, roman. Bucuresti, 1960;
invatatorii, roman, I-II, Bucuresti, 196l-l964;
Dudica, roman. Bucuresti, 1964;
Ce-i mai de pret in lume, povestiri. Bucuresti, 1965;
Moara-Saraca, roman. Bucuresti, 1967;
Tunarul lui Avram lancu, povestiri. Bucuresti, 1968;
Inima omului, roman. Bucuresti, 1970;
Rada, sora haiducilor, roman, Bucuresti, 1970;
Cavalerii dreptatii, roman, Bucuresti, 1973;
Insurectie in cerate, roman. Bucuresti, 1973;
Salba de aur, roman, Bucuresti, 1975;
Bateria albastra, povestiri. Bucuresti, 1976;
Dan capitan, Bucuresti, 1978;
Colegii, roman. Bucuresti, 1978;
Destin, roman. Bucuresti, 1981;
Apele revarsate, roman, Bucuresti, 1981;
Oamenii din Zorleni, roman. Bucuresti, 1983;
Prietenii Mioarei, povestiri. Bucuresti, 1983. |
REFERINTE CRITICE:
D. Micu, Romanul romanesc contemporan, 1959;
S. Damian, in Gazeta literara, nr. 29, 1960;
Al. Oprea, in Viata Romaneasca, nr. 8, 1960;
P. Georgescu, in Gazeta literara, nr. 2, 1962;
D. Micu, N. Manolescu, Literatura romana de azi (1944-l964), 1965;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. . 1968;
G. Munteanu, in Contemporanul, nr. 31, 1970;
L. Bratoloveanu, in Romania literara, nr. 8, 1981;
E. Manu, in Romania literara, nr. 12, 1982;
Al. Raicu, in Romania literara, nr. 21, 1986;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.
|
