Saviana Stanescu biografia
Saviana Stanescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STANESCU SAVIANA
Pseudonimul literar al Savianei Condeescu.
Poeta si dramaturg.
De asemenea, jurnalista si critic de teatru.
S-a nascut la 22 februarie 1967 in Bucuresti.
Este fiica profesorului de educatie fizica Comei Stanescu si a profesoarei de limba si literatura romana Mariana Stanescu (nascuta Dima, de origine aromana).
Dupa studiile liceale, a absolvit Facultatea de Automatizari si Calculatoare din cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti.
Urmeaza cursuri postuniversitare de jurnalism, cu specializare in jurnalismul cultural, apoi cursul postuniversitar "Uniprof', de profesionalizare a actului critic in critica de teatru, organizat de UNITER.
In timpul studentiei a frecventat cenaclul "Universitas" condus de criticul si profesorul Mircea Martin.
Debuteaza publicistic in 1990 ca jurnalista in revista "Zig-Zag" si in 1992 ca poeta in revista "Vatra".
Debutul editorial are loc in 1995 cu volumul de versuri Amor pe sirma
ghimpata aparut la Editura Phoenix din Bucuresti.
Dupa 1990 colaboreaza cu poeme, eseuri si articole de critica teatrala la revistele: "Luceafarul", "Adevarul literar si artistic", "Vatra", "Apostrof, "artPanorama", "Zig-Zag", "Adevarul", "Teatrul azi", 'Teatrul National", la posturile de radio Radio Romania Cultural si Radio Europa Libera s.a. Dupa debut, publica volumele: Sfaturi pentru gospodine si muze (versuri, Ed. Eminescu, 1996) si Proscrisa (poem scenic, Ed. Cartea Romaneasca & Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, 1997), reeditate intr-un volum unic la Editura Semne in . Semneaza textul critic din catalogul pictoritei Maria Lie-Steiner editat cu ocazia expozitiei de pictura si instalatii textuale "Femeia-Obiect / Femeia-Subiect" ("Muzeul Literaturii Romane", Bucuresti, Romania - Miinchen, Germania, 1999). In 2001 publica volumul bilingv (romana - engleza) Black Milk. Patru piese de teatru (traduceri in limba engleza de Viorel Florean, Theo Herghelegiu, Mihaela Precup, Aura Sibisan, Adam J. Sorkin, Ed. Muzeul Literaturii Romane si Norii, S.U.A.). Poemul scenic Proscrisa (la Proscrite) a fost pus in scena de Teatrul "Gerard Philipe de Saint-Denis", in cadrul Festivalului "Du monde entier" (Paris, 1998). Este prezenta in antologii de teatru romanesc contemporan. Este detinatoarea premiului "Lucian Blaga" acordat de revista "Vatra" (1992) si a premiului pentru teatru-poem al revistei "Poesis" (1998).
In 1997 a participat in Cehia la seminarul pentru tineri critici de teatru organizat de Asociatia Internationala a Criticilor de Teatru. Lucreaza ca si redactor la revista "Manuscriptum" din Bucuresti si consilier teatral la Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti (unde a initiat si coordoneaza programul interdisciplinar de spectacole in spatii neconventionale).
Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru - AICT, sectia romana.
Asupra cartilor autoarei au formulat opinii critice: Daciana Banciu - Sirma ghimpata pe amor ("Orizont", 1994); Doina Tudorovici - Greva foamei de poezie ("Luceafarul", 1994); Alexandru Condeescu - Un strigat pentru nelinistea noastra ("Adevarul literar si artistic", 1995); Octavian Soviany -Comedia feminitatii ("Contemporanul", 1995), Zeita cu serpi ("Contemporanul. Ideea europeana", 1997) si Cartea proscrisei ("Contemporanul", 1998); Dan-Silviu Boerescu ("Cartea", 1996); Alex. Stefanescu - O noncon-formista ("Romania literara", 1996); Laurentiu Ulici - Proscrisa ("Privirea", 1997); Romul Munteanu - intre ludic si minus cunoastere ("Luceafarul", 1998); Mircea Tuglea - Sfaturi pentru gospodine si muze "Contemporanul. Ideea europeana", nr. 10/1999); Mihaela Michailov - Apocalipsa gonflabila ("Observator cultural", nr. 9/2000); Dan Gulea ("Observator cultural", nr. 12/2000) si The Real Slim Shady ("Observator cultural", nr. 80/2001); Alina Nelega - Piesa romaneasca, astazi (in volum www.nonstop.ro, Ed. Unitext, 2000) s.a.
Referinte critice:
"cartea Savianei [Sfaturi] examineaza clinic o feminitate zadarnica, care se autoconsuma in asteptare, daruire, sterilitate. Este in fapt modelul mental al unei intregi generatii, plictisita, satula de aceleasi «interminabile discutii despre bani, copii, haleala, sex», de discursul kitsch cultural & politic, de balcanism ca matrice «creativa». Gasim feminitati chinuite, asteptari neimplinite nu numai la «poete», ci intr-o intreaga serie literara, aparuta in principal dupa 1989."
(Mircea Tuglea, "Contemporanul. Ideea europeana", nr. 10/1999)
"Imaginata sugestiv ca «aberatie in 4 scene si 3 episoade», piesa [Apocalipsa gonflabila] parodiaza in spirit postmodern clisee discursive usor identificabile in limbajul contemporan. Textul reclamelor publicitare avind ca «pretext» obsesia jocurilor interactive, refrenele stupide ale melodiilor la moda: «Mos Craciun, mos Craciunce tinar esti», mesajele computerizate prefigurind «Apocalipsa C» construiesc un scenariu subscris absurdului, ingenios dozat de scriitoare. Apocalipsa insasi nu este altceva decit un joc minor, «un fis», asociat kitsch-ului."
(Mihaela Michailov, "Observator cultural", nr. 9/2000)
"Daca exista in piesele Savianei Stanescu multe carari care conduc spre teatrul absurd, sint si destule alte date care o diferentiaza de toti ceilalti «absurzi» (). Mai degraba s-ar putea vorbi de o «sensibilitate absurdista» pe care Stanescu o impartaseste, dar expresia, forma, limbajul si imageria folosite sint, in mare masura, parte a unui strat inca neepuizat al unei scriituri noi, pe care ea il pune in lumina cu mijloace proprii.
Spre deosebire de teatrul absurd, care isi scoate personajele din spa-tiutimp, autoarea si le «ingroapa» in prezent: reclame, computere, video-clipuri, programe tv, telenovele, moduri de utilizare, vacante in Grecia etc. Personajele ei traiesc - si traiesc cu placere (). Ce le place de fapt? Nu crima in sine, nici socul de a se intruziona in viata personala a spectatorului (), ci jocul insusi, inselatoria si festele jucate celorlalti jucatori. () Eroii stanescieni, spre deosebire de invinsii absurdului, nu sint victime, ei pleaca abia dupa ce au invins"
(Alina Nelega, in voi. www.nonstop.ro, Ed. Unitext, 2000)
|
