Sabin Opreanu biografia
Sabin Opreanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
OPREANU SABIN
Poet
De asemenea, prozator
A semnat si sub pseudonimul literar Sorin Solitaris.
S-a nascut la 16 martie 1946 in localitatea Baile Herculane (Caras Severin). Este fiul lui Ioan Opreanu, functionar, detinut politic in perioada 1948-l957, si al Saftei Opreanu, casnica. A absolvit liceul "Traian Lalescu" din Mehadia (1965). Activeaza in cadrul cenaclurilor: "Orizont" (Timisoara), "Semenicul" (Resita), "Cerna" (Baile Herculane).
Debuteaza cu poezie in revista "Orizont" (1965). Debutul editorial are loc in 1977 cu volumul de poeme Sunetul zapezii (Ed. Facla).
Colaboreaza la
revistele: "Orizont", "Luceafarul". "Tribuna". "Steaua", "Familia". "Transilvania", precum si la Radio Timisoara. Radio Bucuresti si Televiziunea Romana.
Dupa cartea de debut, a publicat volumele de versuri: O privire asupra Riului (Ed. Cartea Romaneasca, 1982); Amurg experimental (Ed. Facla. 1983); Cine stie mai multe poezii (versuri pentru copii. Ed. Facla. 1985); Poeme de Riu (Ed. Eminescu, 1987); Insula de pergament (Ed. Marineasa. 1998), romanul Identitati provizorii (Ed. Militara, 1992). precum si volumul de literatura pentru copii Poznase intimplari cu un greiere albastru (Ed. Facla, 1988). Este prezent in mai multe antologii de poezie patriotica inainte de 1989 si in antologiile: Fluturi, pasari, cai. Un bestiar al poeziei romanesti (alcatuita de Petre Stoica, Ed. Minerva, 1983). Casa Faunului. 40 de poeti romani contemporani transpusi in limbile engleza, franceza, germana (alcatuita de Lucian Alexiu, Ed. Hestia, Timisoara. 1995). A obtinut premiul de debut al Editurii Facla pentru volumul Sunetul zapezii (1977).
In prezent, autorul este administratorul unei librarii din centrul istoric al statiunii Baile Herculane.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania- ASPRO.
Despre poezia autorului au formulat opinii critice: G. Nistor ("Transilvania", nr. 2/1978); Nicolae Ciobanu (in volum insemne ale modernitatii. II, Ed. Cartea Romaneasca, 1979); Mircea Mihaies ("Orizont", nr. 20/1983 si nr. 46/1987); Adrian Popescu ("Steaua", nr. 3/1983); Laurentiu Ulici (in volum Prima verba, III, Ed. de Vest, 1991 si in Literatura romana contemporana, volum I. Ed. Eminescu. 1995); Alexandru Ruja (in volum Parte din intreg, Ed. de Vest, 1994); Olimpia Berea (Dictionar al scriitorilor banateni. Ed. Amarcord, 1996); Cornel Ungureanu - Poetii si insulele lor (postfata la volum Insula de pergament. Ed. Marineasa, 1998) s.a.
Referinte critice:
"Structura ludica si sentimentala, cum se si prezinta undeva, poetul are de-acum un imaginar constituit pina la detaliu, cu citeva repere de relief ce revin obsedant: riul, pasarile (indeosebi mierla) si plantele montane (in special florile) cu o acuta angajare a privirii, ca in pastel, fals totusi pentru ca intregul decor naturist, desi pare sa aiba o autonomie de semnificatie, se supune, ca simplu instrument, functiei reflexive a discursului poetic () Neobosit cultivator de metafore. Sabin Opreanu e mereu preocupai de efectul purificator al poeziei (), de esenta ei coplesitoare si de posibilitatile ei terapeutice. Provincia in care poetul s-a insingurat nu este una deformanta, apasatoare sau anihilahta, din contra, e o provincie paradisiaca, o insula a iui Euthanasius luxurianta si eliberatoare, un pseudonim al poeziei insesi."
(Laurentiu Ulici, in voi. Literatura romana contemporana, voi. I. Ed. Eminescu, 1995)
"Osmoza cu natura, exprimata in versuri ample ce amintesc de respiratia larga a poemelor lui Walt Whitman ori de A.E. Baconsky () nu exclude insa tentatia livresca, iar predispozitiile lucide, metaforismul abundent (acoperind zone semantice din cele mai diverse), temperamentul, de fapt. nonconformist al autorului si privirea ironica imping poezia spre ceea ce s-ar putea numi o instrumentalizare a naturismului."
(Olimpia Berea, Dictionar al scriitorilor banateni.
Ed. Amarcord. 1996)
"Sabin Opreanu () apartine optzecismului prin toate optiunile sale. Este. in primul rind, un remarcabil tehnician. «Frazarea» sa e impecabila, rostirea sa e fara cusur. Textualist cu masura, el marcheaza astfel adeziunea sa la un timp al poeziei (). Constelatiile simbolice ale lui Sabin Opreanu (Izvorul, Riul, Frunzele, Padurea s.a.m.d) il individualizeaza in interiorul optzecismului. () El traieste devotiunea fata de mitul si mitologia poetului. Daca optzecismul, prin vedetele sale absolute, desacralizeaza, demistifica. derea-lizeaza, poezia lui Sabin Opreanu resacralizeaza lumea. El este. in prima si ultima instanta, un sentimental. Marile alegorii ale literaturii sale se desfasoara sub semnul confesiunii, al marturisirii, al fericitelor intilniri."
(Cornel Ungureanu postfata la voi. Insula de pergament. 1998) |
