Runcanu Marcel Constantin biografia
Runcanu Marcel Constantin opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
RUNCANU Marcel Constantin, se naste la 9 aug. 1947, comuna Prisaca, judetul Olt-m. 13 apr. 1987, Cluj-Napoca.
Prozator.
Fiul ofiterului Constantin Runcanu si al Mariei (n. Pirvulescu). Scoala generala, gimnaziul si liceul la Oradea (1954-l965). Intre 1965 si 1966 e invatator suplinitor in comuna Botean, judetul Bihor. intre 1966 si 1971 urmeaza cursurile Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj. Dupa absolvire, lucreaza la revista Tribuna. A debutat in proza, in revista Echinox (1969), din gruparea careia a facut parte de la intemeiere. Mai colaboreaza si la Steaua.
Debut ambitios, cu romanul Sepia (1973), care se vrea si o demonstratie a unor noi tehnici narative. Mai izbutite sint prozele scurte din Nostalgii secrete (1976) si romanul Febra vesperala (1982). Ultimul' volum publicat: Vara indiana, povestiri si capricii (1987). Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor pe 1973.
Ceea ce se remarca de la inceput in proza lui Runcanu Marcel Constantin este explorarea universului uman prin tehnici narative moderne. Autorul are predilectie pentru personaje problematice, nelinistite, in cautarea propriei identitati; putin conteaza intimplarile prin care trec -interesant este peisajul interior: motivarile, amintirile, ipotezele. Discursul e atent la felul in care lumea este perceputa si conceputa de oameni: proza psihologica si „autenticista".
Eroii sint narcisisti dar generosi, ei sint purtatorii unei morale opuse inertiei mediului. Astfel, Ovidiu P. din romanul Sepia (1973) aduce cu sine o educatie puritana si experienta unei vieti in mijlocul dezordinii; personajul e instabil, fuge de contactele prea indelungate, e insa plin de vitalitate si isi cauta rostul. Actiunea progreseaza incet, cu opriri si intoarceri prin care autorul face manifesta retorica imaginilor puternice si aflash-back-urilor, dar gesturile sint uneori lipsite de motivatii plauzibile.
Mai interesante sint textele din Nostalgii secrete (1976), cu o inseriere de probleme si „efecte" stabile in maniera de a scrie a lui Runcanu Marcel Constantin: obscuritatea faptului nud (Povestea sergentului fara trup), bruste regresiuni - in sens psihanalitic - si acuzate sentimente de vinovatie (Fotografia), procesul irepresibil de „eroziune a afectivitatii", la care personajul participa blazat (Disparind intr-o buna zi) etc, aceste proze impun enigma ca trasatura centrala a diverselor niveluri narative. Un experiment inca mai indraznet este propus in romanul Febra vesperala (1982), inversind vechiul topos al „manuscrisului gasit" si impunind metafora „manuscrisului pierdut", manuscrisul romanului pe care-l citim.
Iar pe parcurs observam ca citim de fapt nu un roman, ci jurnalul sau de creatie, confirmarea posibilitatii unui text de a fi scris. Realitatea imaginara a fost totusi creata, dar autorul vrea - prin acest procedeu subtil si original - sa o crediteze cu „obiectivitate" tocmai prin absenta „romanului" care i-a dat nastere. Prin problema etica pusa in joc, Febra vesperala se sustrage si traditiei ludice a lui Unamuno sau Gide, dar o continua prin complicarile narative, prin paralelismele neasteptate, prin deruta instituita in raporturile epice, cele dintre viata si text, dintre personajul-narator si autor. Prin personaje ca Ovidiu P. sau batrinul Sofian, romanele lui Runcanu Marcel Constantin resping inertiile inepte, chemind la o viata traita cu puritate naturala: rousseauism pe cale neobaroca. Autorul e angajat in viata personajelor sale cu patima, sugerind o reciprocitate a creatiei: la rindul sau, el e creat de personajele pe care le-a imaginat. O experienta interesanta si ferma in proza contemporana.
OPERA:
Sepia, roman, Cluj, 1973;
Nostalgii secrete, povestiri, Cluj-Napoca, 1976;
Febra vesperala, roman, Cluj-Napoca, 1982;
Vara indiana, povestiri si capricii, Cluj-Napoca, 1987. |
REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, in Romania literara, nr. 25, 1973;
[Masa rotunda] in Tribuna, nr. 23, 1973;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 41,1973;
M. Iorgulescu, Scriitori;
I. Vlad, in Tribuna, nr. 45, 1982;
Tr. Ungureanu, in Amfiteatru, nr. 12, 1982;
M. Muthu, in Steaua, nr. 2, 1983;
N. Oprea, in Luceafarul, nr. 42, 1986;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 17, 1987;
P. Poanta, in Steaua, nr. 5, 1987;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 4, 1988;
I. Holban, in Convorbiri literare, nr. 4, 1988;
Gh. Glodeanu, in Familia, nr. 3, 1988;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, III.
|
