Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Roman Ion biografia

Roman Ion

Roman Ion opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ROMAN Ion (numele la nastere Jean Roman), se naste la 14 ian. 1917, Bucuresti-m. 1 dec. . Bucuresti.
Istoric literar si traducator.

Fiul lui Alexandru Roman si al Iuliei (n. Calman).

Scoala primara si liceul „Sf. Iosif' la Bucuresti (bacalaureatul in 1934). Urmeaza Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (licenta in 1939). Profesor de liceu in capitala (1939-l952). redactor-sef la ESPLA (1952-l956), redactor la Gazeta literara (1956-l958), sef de redactie la Editura Stiintifica. Debuteaza in Vremea (1936).

Debut editorial cu volum de versuri Fulgerul domesticit (1954). Monografii ale unor scriitori din sec. al XlX-lea: Anton Pann (1955); Dimitrie Bolintineanu (1962); Caragiale (1964); St. O. losif (1964); Viata lui Ion Ghica (1970); Vasile Alecsandri. Orizonturi si repere (1973). Alte voi.: Vorbiti mai bine, scrieti mai bine romaneste (1966; ed. II, 1978), Umor si gramatica (1968), Ecouri goetheene in cultura romana (1980). Un roman pentru copii. Prietenul meu Topsi (1982). Scrie, in colab. cu Roman Ion Albala, libretul operetei Anton Pann sau Povestea vorbei. Autor al antologiilor: Eroica 1877 (1967) si Portocale la fereastra ei. Povestiri germane din trei decenii (1979). Numeroase ed. din Gr. Alexandrescu , D. Anghel , I. L. Caragiale , N. D. Cocea , N. Iorga , P. Ispirescu , St. O. Iosif , V. I. Popa , M. Sadoveanu , Al. Vlahuta s. a. A tradus din L. Feuchtwanger, H. Jaeger, W. Breinholst, Hermann Hesse, Roman Ion Musil, H. Mann, E. Jttnger, S. Lenz, L. Frobenius s. a. A semnat si cu pseudonimul Ion Manole.

Studiile de istorie literara ale lui Roman Ion -biografii, monografii, prefete la editii, cele mai multe in colectii populare - se bazeaza pe o cunoastere temeinica a contributiilor anterioare, autorul manifestind un interes viu pentru bogatia si rigoarea informatiei. Biografiile sint reconstituite pe fundalul epocii, din care se retin aspectele sociale si ideologice ce marcheaza nu numai meandrele unei vieti, ci, solicitind adeziunea sau, dimpotriva, repulsia scriitorului, se repercuteaza si in opera vazuta ca oglinda a unei vieti si a unei epoci.

Prea putin preocupat sa propuna interpretari originale, Roman Ion argumenteaza convingator puncte de vedere general acceptate. Simpatia cercetatorului pentru scriitorul studiat, niciodata transformata in apologie, e justificata de importanta contributie la viata cultural-artistica si politica in ansamblul ei. Situarea intr-un anume timp ramine esentiala si in prezentarea operei. Consemnarea imprejurarilor in care a fost conceputa, posibilele izvoare livresti sau experientele personale pe care le transfigureaza sint argumentele demonstratiei ancorarii in epoca a operei. Descrierea universului tematic, minutios facuta, circumscrie o arie de preocupari, si nu coordonatele unei viziuni. Un anume didacticism, cu o foarte solida documentatie de altfel, se discerne in comentariile lui Roman Ion; opera nu este interogata, ci apreciata ca oglinda a realitatii despre care cercetatorul are o reprezentare mai limpede si mai corect orientata ideologic decit scriitorul. Cu Ecouri goetheene in cultura romana (1980) Roman Ion realizeaza o informata istorie a receptarii lui Goethe in spatiul culturii noastre. De la citarile reverentioase ale epocii pasoptiste la studiile dedicate in veacul nostru scriitorului german, se trec in revista atestarile prezentei modelului uman si intelectual Goethe.

In paralel, se urmareste istoricul traducerilor si se enumera motivele goetheene in scrierile romanesti. Excelent cunoscator al literaturii de expresie germana, Roman Ion traduce cu virtuozitate lucrari punind probleme dificile prin rafinamentul scriiturii (Broch, Musil, Jiinger). Multe din aceste traduceri sint intovarasite de prezentari in nota obisnuita a informatiei temeinice, caracteristica lui Roman Ion

OPERA:
Fulgerul domesticii. Bucuresti, 1954;
Anton Pann, Bucuresti, 1955 (sub pseud. Ion Manole);
Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti, 1962;
Caragiale, Bucuresti, 1964;
St: O. Iosif, Bucuresti, 1964;
Vorbiti mai bine, scrieti mai bine romaneste. Bucuresti, 1966 (ed. II, 1978);
Umor si gramatica. Bucuresti, 1968;
Viata lui Ion Ghica, Bucuresti, 1970;
Vasile Alecsandri. Orizonturi si repere. Bucuresti, 1973;
Ecouri goetheene in cultura romana. Bucuresti, 1980;
Prietenul meu Topsi, roman pentru copii. Bucuresti, . Traduceri: L. Feuchtwanger, Ducesa sluta, in romaneste de ~, Bucuresti, 1968;
Henry Jaeger, Disperatii, trad. si pref. de -, Bucuresti, 1968;
W. Breinholst, Manual pentru tati. Sfaturi vesele, in romaneste de ~, Bucuresti, 1969;
Hermann Hesse, Jocul cu margelele de sticla, introducere, pref. si note de ~, Bucuresti, 1969;
R. Musil, Trei femei, trad. de ~, pref. de R. Munteanu, Bucuresti, 1970;
Emst Jiinger, Pe falezele de marmora, trad si pref. de -, Bucuresti, 1971;
F. Gundolf, Goethe, I-III, trad., pref., tabel cronologic, note si indici de ~, Bucuresti, 1971;
S. Lenz, Ora de germana, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1972;
U. Braker, Povestea vietii si aventurile bietului om din Tockenburg, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1973;
H. Liebhardt, Culoarea scaietilor, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1973;
H. Mann, Oraselul, trad., pref., tabel cronologic de ~, Bucuresti, 1973;
W. Breinholst, Dulcea viata a sotului in teorie si practica, in romaneste de ~, Bucuresti, 1974;
Dieter Forte, Martin Luther & Thomas Miinzer sau introducerea contabilitatii, in romaneste de ~, Bucuresti, 1974;
Teatru expresionist german, in romaneste de D. Fuhrmann, ~ si L. Ciulei, selectie, pref. si tabel cronologic de Ileana Berlogea, Bucuresti, 1974;
H. Broch, Moartea lui Virgiliu, trad., pref. si note de ~, Bucuresti, 1975;
W. Raabe, Reduta rosie, trad. si note de ~, Bucuresti, 1977;
S. Lenz, Modelul, trad. de ~, Bucuresti, 1978;
G. Lukacs, Romanhl istoric, I-II, trad., note si indici de -, Bucuresti, 1978;
H. Schliemann, Pe urmele lui Homer, I-II, trad. si note de ~, introducere si comentarii de R. Florescu, Bucuresti, 1979;
E. Jiinger. Prastia, trad. de ~, Bucuresti, 1981;
Leo Frobenius, Cultura Africii. Prolegomene la o teorie a configurarii istorice, I-II, trad. de ~ si I. Frunzetti, Bucuresti, 1982;
H. Liebhardt, Viata preaminunata a lui Anoheas Weisskircher, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1983;
C. F. Meyer, Ispitirea lui Pescara, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1984;
L. Frobenius, Paideuma: schite ale unei filosofii a culturii. Aspecte ale culturii si civilizatiei africane, trad. de -, pref. de I. Frunzetti, Bucuresti, 1985;
H. von Hofmannsthal, Femeia fara umbra, trad. si pref. de -, Bucuresti, 1986;
A. Doblin, Berlin Alexanderplatz. Povestea lui Franz Biberkopf trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1987;
E. Jiinger, Albine de sticla, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1989;
C. F. Meyer, Pajul lui Gustav Adolf. Amuletul, in romaneste de ~, Bucuresti, f. a.


REFERINTE CRITICE:
I. Patroiu, in Ramuri, nr. 11, 1970;
E. Reichrath, in Neuer Weg, nr. 7699, 1974;
S. Chitanu. in Cronica, nr. 43, 1980;
R. Wagner, in Neue Literatur, nr. 7, 1980;
Elena Tacciu, in Romania literara, nr. 36, 1981;
Al. Dutu, in Synthesis, nr. 9, 1982;
Ov. Papadima, in Manuscriptum, nr. 3, 1982;
I. Holban, in Cronica, nr. 15, 1983;
Z. Omea, in Romania literara, nr. 4, 1986;
P. Solomon, ibidem, nr. 50, 1989.