Rodica Palade biografia
Rodica Palade opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PALADE RODICA.
Prozatoare.
De asemenea, analist politic, publicista.
S-a nascut la 23 februarie 1952 in Rosiorii de Vede, intr-o familie de invatatori (tatal - Constantin, mama - Georgeta).
Urmeaza cursurile Liceului nr. 1 din orasul natal, apoi pe cele ale Liceului "Aurel Vlaicu" din Bucuresti (clasele a Xl-a si a XII-a).
A absolvit in 1977 Facultatea de Limba si literatura romana (sectia Romana - Franceza) a Universitatii Bucuresti. Dupa absolvirea facultatii lucreaza ca profesoara la Liceul teoretic din Slobozia, apoi, pina in 1990, ca bibliotecara la Biblioteca Institutului Politehnic Bucuresti.
In ianuarie 1990 participa la fondarea revistei "22".
Debuteaza publicistic cu proza scurta in "Tribuna" in 1979, cu o prezentare de Lucian Raicu.
Debuteaza editorial in 1987 cu un roman, Iarna, vietatile, aparui la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.
Colaboreaza cu proza, analize politice, interviuri, articole diverse la revistele: "Tribuna", "Amfiteatru", "22", "Contrapunct" s.a.
Dupa debut, publica volumul Fata nevazuta a lucrurilor. Dialog cu Doina Cornea, Ed. Dacia, 2000).
Pentru romanul de debut obtine premiul Fundatiei "Liviu Rebreanu". In 1990 a beneficiat de o bursa a Fondation pour une Entraide Intellectuelle Europeene in Franta, la Paris. De-a lungul anilor '90 a monitorizat ca observator international alegerile generale din Bulgaria (o data) si din Serbia (de doua ori). A mai calatorit in Franta si Elvetia.
Lucreaza ca si redactor-sef adjunct al revistei "22" editate de Grupul pentru Dialog Social din Bucuresti.
Este membra a Grupului pentru Dialog Social si a Uniunii Scriitorilor din Romania.
Despre scrierile autoarei au formulat opinii critice: Eugen Simion ("Romania literara", 1987, reluat in Scriitori romani de azi, IV, 1989); Monica Lovinescu (Radio Europa Libera, 16 sept. 1988, reluat in volum Pragul. Unde scurte, V, Ed. Humanitas, 1995); Ion Vlad ("Tribuna"); Val Condurache ("Convorbiri literare"); Cornel Ungureanu ("Orizont"); Irina Petras ("Vatra") s.a.
Referinte critice:
"Un debut remarcabil in proza este acela al Rodicai Palade cu micul roman de factura joyceana Iarna, vietatile (1987). Surprinde, aici, calitatea observatiei morale si, mai ales, abilitatea monologului interior. () Iarna, vietatile are trei parti si inregistreaza evenimentele petrecute in spatiul unei nopti si al unei zile. Modelul este cunoscut. Evenimentele sint fara importanta si nu modifica nimic in destinul personajelor. Ele n-au alta insemnatate decit aceea de a pune niste indivizi comuni in situatia de a-si rememora in chip haotic viata. Romanul este o lunga stenograma in care cititorul trebuie sa puna oarecare ordine pentru a-i da inteles. Prozatorul nu intervine in text si nici nu introduce un narator care sa unifice vocile si sa judece aceste confesiuni sincopate, pe alocuri incoerente. El vrea sa transcrie, in aceste conditii, actele marunte de existenta si o face cu subtilitate. () Iarna, vietatile este, pe scurt, un roman bun, promitator, cu mult peste media prozei din ultimii ani."
(Eugen Simion, in voi. Scriitori romani de azi, IV,
Ed. Cartea Romaneasca, 1989)
"Romanul Rodicai Palade e construit pe mai multe voci (neunificate in final - ca in Zgomotul si furia al lui Faulkner - de un observator exterior). Mai multe voci, o durata determinata (o zi si o noapte), un spatiu inchis (cavou, casa mortului, orasul de provincie). Arhitectura extrem de severa - si de savanta - in ciuda aparentelor de digresiune. Totul, pina la cel mai mic detaliu, e revelator si raspunde / corespunde altuia, dupa cum vocile, chiar neunificate de vreun comentator, ajung sa se regaseasca intr-un suvoi subteran."
(Monica Lovinescu, in voi. Pragul. Unde scurte, V, Ed. Humanitas, 1995) |
