Razvan Petrescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
| Referinte critice: "Un prozator demn de toata consideratia este, de la prima sa carte, Razvan Petrescu. Prozatorul scrie cursiv, percutant, alert, cu dialoguri nefortate, credibile, are umor si simt de observatie, iar personajele sale au individualitate. Nu are obsesia tipicitatii, relateaza succint si nu iubeste canoanele. () E, intr-un cuvint, un scriitor cu personalitate, care va trebui urmarit cu toata atentia." (Marian Papahagi, 'Tribuna", iun. 1989) "Prozatorul patrunde cu subtilitate in adincul fapturii psihice, vadindu-se, totodata, un excelent observator de comportamente. () Trebuie spus ca pentru a pune in pagina tema romanului ascuns - care nu numai ca i se potriveste dar il si ajuta sa-si edifice locul propriu in peisajul tipic al generatiei sale -, prozatorul foloseste in chip inteligent doua instrumente stilistice aproape incompatibile, dar impacate dupa metoda contrapunctului. E vorba de stilul descriptiv-analitic, altemind observatia neutru-realista cu proiectia in imaginar implicanta prin aspectul ei de monolog ambiguu si de stilul parodic, cu acolade intertextuale si o foarte fina unduire ironica." (Laurentiu Ulici, "Romania libera", nr. 907/1993) "[Razvan Petrescu] e, fara indoiala, un scriitor talentat si () promitator. Stilistic, el apartine generatiei '. () Se remarca, in polimorfia stilistica a acestei proze, o polaritate. () Parabola si micul realism se infrunta, parind a-si imparti egal teritoriul si bunurile. O sinteza a lor nu se intrevede deocamdata" (Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 11/1993) "Talent debordant si precis, de cea mai pura speta romaneasca. Cel mai tinar maestru din traditia scriitorilor nostri inzestrati cu auz pentru vorbirea (publica sau interioara) a conationalilor si cu imaginatie deliranta pentru surprinderea cotidianului." (Bogdan Ghiu, "Expres", nr. 16/1993) "Impresia, cumva socanta, a prozei lui Razvan Petrescu, este marcata de ceea ce s-ar putea numi «rezistenta fata de repere». () Autorul scrie un fel de proza de situatie si stare psihologica, nucleul narativ omogenizindu-se prin captarea unui flux halucinant de mesaje discontinue, mizind pe o vizualizare, cinematografica aproape, a unei ravasiri afective de o extrema violenta. () Forta prozei sale creste din aceasta acuitate extraordinara, o acuitate fara scrupule a unei identitati care-si da jos toate mastile, agatindu-se de disperata speranta a unei fiinte care, marturisindu-se, se mintuieste. () Din asemenea autoscopie in care bisturiul ajunge pina la freamatul ultimei celule, se ridica si farmecul straniu al unei proze remarcabile si prin faptul ca si-a luat inima-n dinti ca sa nu semene cu nimeni si nimic. O proza puternica, alaturi de tipare si conventii, singura si provocatoare. O proza cu singe rece" (Radu Calin Cristea, Radio Europa Libera, dec. 1993) "Razvan Petrescu, liderul actual in domeniul prozei scurte, tinde sa-si duca metoda la perfectiune. () Prozele sale sint atit de bogate in sugestii si. in acelasi timp, atit de bine strunite si echilibrate la nivelul fiecarui palier, incit ai senzatia ca viciul lui Dumnezeu a devenit acum telecomanda. |
