Rascanu Theodor biografia


Rascanu Theodor opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RASCANU Theodor, se naste la 4/15 nov. 1888, Iasi - moare in '.'. Prozator.

Studii liceale la Iasi. Licentiat (1910) si doctor in drept si stiinte economice al Univ. din Iasi. Practica avocatura la Iasi si Vaslui. Debut editorial cu volum de versuri Pagini intime (1905).

Colaboreaza la Adevarul, Cuvintul, Epoca, Seara, Opinia. Gindirea, Adevarul literar si artistic, Revista Fundatiilor Regale, Viata Romaneasca, Vremea. A scos periodicele Politica si Criza si a fost director al publicatiilor Lumina (Vaslui) si Gindul liber. Autor al romanelor Aceea care trebuia iubita (1925), Ileana Lupului (1934), Banul ochiul dracului (1941), Dragostea in furtuna (1942) si al biografiei romantate Fermecatorul Hrisoverghi (1943).

In intentie roman de dragoste, Aceea care trebuia iubita (1925) are atmosfera viciata de accente moralizatoare, care, intr-un sustinut crescendo, inainteaza, drept incununare, spre un deznodamint lacrimogen-pilduitor. Erorile de structura, disproportia dintre elementele compozitionale dezmembreaza constructia epica - de altminteri lipsita de ambitii. Deficiente subliniate de precaritatea mijloacelor de investigatie si, drept consecinta directa, de inconsistenta psihologica a personajelor.

Ileana Lupului (1934) este un roman a carui trama cvasipolitista nu are nici un raport cu mediul satesc in care e plasata actiunea. Intentionind sa figureze drame de o generalitate care sa transgreseze statutul social al eroilor, autorul reuseste doar schematizarea atit a conflictului, cit si a personajelor. Absenta motivatiei psihologice mentine anecdoticul intr-un plan strict exterior.

Ca atare, factorul senzational, copios exploatat, decade in banalitatea, inexpresiva artistic, a faptului divers, degajind impresia penibila a supralicitarii lipsite de gust. Safta, fiica Ilenei Lupului, isi casapeste cu toporul mama surprinsa in bratele amantului comun, jandarmul satului, Ion Asandei. Apoi, impreuna cu acesta, masluiesc probele, reusind sa arunce crima in spinarea batrinului sot al Saftei, care e condamnat la ocna. Pentru ca, totusi, in final, vinovatii sa-si primeasca pedeapsa: Safta moare, iar jandarmul e alungat din sat. Banul ochiul dracului (1941) urmareste ascensiunea spectaculoasa a unui arivist rural. Taranul Petrache Dragan, vacarul satului, ajunge administratorul, apoi proprietarii) mosiei Dulcesti, instalindu-se ca stapin la conacul boieresc unde slujise odinioara ca vizitiu. intr-o intriga supraaglomerata sint impletite clisee-tip ale romanului realist - autohton ori strain -consacrat aceleiasi teme (casatoria cu o fata bogata, santajul, manevrele financiare si politice care conduc la uzurparea protectorului) cu senzationalul (gasirea unei comori, crime invaluite in mister, revenirea acasa a fetei vitrege devenita cocota de lux etc). Ca urmare a deficitului analitic, dar si a supralicitarii retetei, subiectul ramine neverosimil, iar protagonistul - lipsit de relief. Finalul melodramatic ilustreaza conventional teza moralizatoare enuntata in titlu.

Ca autor al biografiei romantate a poetului Alexandru Hrisoverghi, figura tipica de romantic nefericit in viata si iubire (Fermecatorul Hrisoverghi, 1943), cit si al volumului Ruginoasa (1939) - un fel de „monografie romantata" a mosiei si conacului cu acelasi nume - Rascanu Theodor se dovedeste un istoriograf cuminte, daca nu erudit, insa total lipsit de forta creatoare.

OPERA:
Pagini intime, versuri, Iasi, 1905;
Spre Sofia cu regimentul 8 Artilerie. Notele unui voluntar, iulie-august 1913, Iasi, 1914;
Problema pamintului in Romania. Studiu istorico-social al chestiei agrare, Bucuresti, 1922;
Aceea care trebuia iubita, roman. Iasi, 1925;
Ileana Lupului, roman, Bucuresti, 1934;
Ruginoasa, Bucuresti, 1939;
Banul ochiul dracului, roman, Bucuresti, 1941;
Dragostea in furtuna, roman. Bucuresti, 1942;
Fermecatorul Hrisoverghi, roman, Bucuresti, 1943.


REFERINTE CRITICE:
Al. C. Con-stantinescu, in Credinta, nr. 127, 1934;
C. Panaitescu, in Facla, nr. 998,1934;
C. Gerota, in Convorbiri literare, nr. 10, 1934;
S. Cioculescu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 10, 1934;
Erasm,inCredinta,m. 348,1935;
I. Vinea, in Evenimentul zilei, nr. 1098,1942;
A. Gorovei, in Actiunea, nr. 644, 1942;
P. Constantinescu, in Vremea, nr. 739, 1944;
Perpessicius, Opere, VII;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, III.