Rahoveanu Ion biografia
Rahoveanu Ion opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
RAHOVEANU Ion (pseudonimul lui Ion Bisca), se naste la 5 oct. 1928, comuna Rahau, judetul Alba - moare in 27 iun. 1994, Sebes, judetul Alba. Poet.
Fiul lui Gheorghe Bisca, agricultor, si al Anei (n. Neaga). Scoala primara in comuna natala (1936-l940); gimnaziul mixt din Sebes (1940-l943); Liceul „Minai Viteazul" din Alba-Iulia (1943-l948). Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj (1949; 1952-l955, examenul de stat 1956). Redactor la Studioul de Radio Cluj (1957-l970); redactor la revista Tribuna (1970-l972); inspector principal la Comitetul de Cultura si Educatie Socialista al judetul Cluj (1972-l975); director la Centrul de indrumare a miscarii artistice din judetul Sibiu (1975), cind se pensioneaza medical.
Debuteaza cu poezia Pasul meu prin cetate in Lupta Ardealului (1948). Debut editorial cu volum de versuri Creanga de maslin (1961).
Colaboreaza la Steaua, Tribuna, Luceafarul, Orizont, Transilvania, Convorbiri literare, Romania literara, Viata Romaneasca s. a. A publicat vpl. de poezii (Cerul dintre noi, 1963; Zile de munte, 1965; Tara de cintec, 1966; Lacrimi pe spada, 1969; Rugul paliditatii, 1973; Porti de legenda, 1975; Orizontul regasirilor, 1976; Riul tirziu, 1981; Spatiu cardinal, 1982; Sideralul vis, 1984; Intrarea in memorie, 1987) si reportaje (Intre cetati si riuri, 1966; Zodie milenara, 1968; Drumuri de duminica, 1979). Versuri pentru copii (Strada mica, 1964; Decolare, 1967; Imn copilariei, 1973).
Debutind in 1961 cu volumul Creanga de maslin, cu o prefata semnata de Radu Enescu , in cunoscuta colectie „Luceafarul", Rahoveanu Ion va practica o poezie cerebrala, meditativa, fara o nota personala prea accentuata.
Desi adopta adeseori temele obligatorii ale epocii (legatura cu pamintul natal, evocarea unor personalitati ale istoriei nationale, civismul), productia sa poetica este cea a unui artizan, a unui „sculptor al gindului" (Neverosimil traind) ce prelucreaza ingenios un imagism torential, un patetism navalnic si conventional. in volumele de maturitate, Riul tirziu (1981), Spatiu cardinal (1982), Sideralul vis (1984). Intrarea in memorie (1987), lirismul se degajeaza de balastul retoricii de inceput.
Rafinamentul poeziei de acum provine din stilizarea emotiilor, din distilarea fluxului constiintei, a „aviatiei gindurilor" (Prin metropola) si din indepartarea de accidental, de brutalitatea notatiei jurnaliere. El mizeaza pe un „calcul al fanteziilor", denumit de poetul insusi „scheletul de rezistenta al spiritului meu", pe o anume luciditate. Autorul Riului tirziu (1981) isi cauta cu febrilita:? „ora siderala proprie", fiind fascinat de „nebuloasele noptii" in care se retrage, in intimitatea protectoare a eului („in resedintele noastre launtrice"). Desi nu refuza lirica de discreta notatie a peisajului citadin, cu ratacirea prin „varaticul scuar al orasului" (Ora cu tine), poetul se deda la maturitate exersarii unui intimism melancolic, cu fine insertii ale banalitatii cotidiene. Retorismul epocii nu-i este propriu, caci sensibilitatea sa este in fond cea a unui elegiac. Desi numeroase poezii sint dedicate spatiului natal, poetul este un citadin, foarte apropiat de Aurel Gurghianu sau Victor Felea . Modul sau de a intelege poeticul, de a-si construi imaginarul e legat de cel al poetilor din gruparea revistei Steaua. Cultivat, adopta adeseori sugestii livresti, Horea, unul din personajele tutelare ale mitologiei sale, fiind comparat cu Cidul (Eroul din Albac). Prin reveriile sale erotice, fara nimic patetic, dominate de sentimentul intrarii intr-o virsta crepusculara, prin evocarea melancolica a obirsiilor, cu motivul timpului devorator („timpul cu malaxoarele lui nevazute"), se apropie de A. E. Baconsky . Orasul este la el o prezenta familiara, dominata de un imaginar nocturn, populat de proiectii onirice sau livresti.
Fragmente ale realitatii cotidiene fac parte din ecuatia confesiunii sale, nu lipsita de un anume rafinament. Fondul versurilor de maturitate este unul intelectual, inclinat spre abstractizare. Imaginile febrile si patimase din primele volume sint parasite in ultimele volume, dominate de un ton confesiv si nostalgic, ca in poemul Spre riu:
„Ma poti chinui cu lumina.
Ochilor tai prin zabrelele razelor,
Afrodisiaca iubire in evul de fier.
Mai treci catre riul spre care
De cimitir departindu-ne
Ne oglindeam primaverile?
Pasii tai suna-n mine tirziu
Si eu sint nostalgicei drame eroul.
Privighetoare-ai fi fost daca n-ai fi femeie.
De pe tarmul pustiu mai danseaza in suflet vechi flacari,
inca aud cintecul tau de sub brazi,
in seara-ti simt umarul stind linga umarul meu drept." |
Reportajele din volumul Drumuri de duminica (1979) fac apel la recuperarea unei traditii ignorate, trecute sub tacere de istoria oficiala, cum se intimpla in cel intitulat Memoria Clujului. Alta data, poetul deapana amintiri despre personalitati pe care le-a cunoscut direct (Remember - Blaga) sau noteaza istorisirile unui tovaras de ispravi cinegetice ale lui Mihail Sadoveanu . Reportajele din volumul Intre cetati si riuri (1966) sint construite cu aceeasi prudenta, din dorinta de a evita dogmatismele zilei. Reporterul penduleaza constant intre incursiunea in istorie si actualitatea imediata, in general fara sa adopte cliseele specifice reportajelor din publicatiile de partid.
OPERA:
Creanga de maslin, versuri. Bucuresti, 1961;
Cerul dintre noi, versuri. Bucuresti, 1963;
Strada mica, versuri, Bucuresti, 1964;
Zile de munte, versuri. Bucuresti, 1965;
Intre cetati si riuri, reportaje. Bucuresti, 1966;
Tara de cintec, versuri, Bucuresti, 1966;
Decolare, versuri pentru copii, Bucuresti, 1967;
Zodie milenara, reportaje, Bucuresti, 1968;
Lacrimi pe spada, poezii. Bucuresti, 1969;
Rugul paliditatii, versuri, Cluj-Napoca, 1973;
Imn copilariei, versuri pentru copii. Bucuresti, 1973;
Porti de legenda, poeme. Bucuresti, 1975;
Orizontul regasirilor, versuri, Cluj-Napoca, 1976;
Drumuri de duminica. Bucuresti, 1979;
Riul tlrziu, versuri, Cluj-Napoca, 1981;
Spatiu cardinal, versuri. Bucuresti, 1982;
Sideralul vis, versuri. Timisoara, 1984;
Intrarea in memorie, versuri, Cluj-Napoca, 1987. |
REFERINTE CRITICE: M. Botez, in Luceafarul, nr. 19, 1967; M. Vaida, in Tribuna, nr. 20, 1969; D. Micu, in Romania literara, nr. 25, 1969; C. Cublesan, in Tribuna, nr. 11, 1969; A. Muntiu, in Orizont, nr. 12, 1970; G. Nistor, in Transilvania, nr. 7, 1973; D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 16, 1973; P Matei, in Transilvania, nr. 3, 1974; M. Ivanescu, in Transilvania, nr. 9, 1974; R. I. Jurca, in Orizont, nr. 31, 1975; Al. Piru, Poezia, II; Idem, in Romania literara, nr. 31, 1975; D. Dimitriu, in Romania literara, nr. 39, 1976; Olimpia Berea, in Orizont, nr. 2, 1977; Sorina Iancovici, in Orizont, nr. 48, 1981; R. Saplacan, in Astra, nr. 10, 1982; I. Ariesanu, in Orizont, nr. 48, 1982; nr. 24, 1987; D. Micu, Limbaje lirice contemporane, 1988.
|
