Radulescu Neagu biografia
Radulescu Neagu opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
RADULESCU Neagu, se naste la 26 dec. 1912, Bucuresti - moare in 3 febr. 1972, Bucuresti. Prozator si caricaturist. Fiul functionarului Petru Radulescu si al Ecaterinei, balerina.
Scoala primara „Sfintul Iosif" si Liceul „Sfintul Sava" din capitala, apoi Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (193l-l936). Debut in Revista liceului „Sf. Sava" (1927). Colaboreaza la Cronica, Facla, Viata literara. Reporter, iar dupa 1944, la Romania literara. Luceafarul, Tribuna s. a. intemeiaza revista XY (1931) si caietul de literatura Herald (1933, impreuna cu Miron Suru), la care colaboreaza E. Ionescu E. Jebeleanu , Emil Bolta , V. Voiculescu , A. Holban s. a.
Debuteaza editorial cu volum de nuvele Dragostea noastra cea de toate zilele (1934). A mai publicat culegeri de schite si nuvele: Nimic despre Japonia (1935), 4 pe trimestrul 2 (1942), Fetele au crescut (1943), precum si romanele: Sint soldat si calaret (1937), Napoleon fugea repede (1947), Paiate (1947), albume de caricaturi, volum pentru copii etc. Turnul Babei (1940, trei ed. pina in 1946) este o savuroasa panorama a lumii literare de la finele epocii interbelice, comentata si ilustrata de unul din familiarii cafenelei artistice. Radulescu Neagu e un umorist cu predispozitii liric evocatoare.
R. descrie mahalaua bucuresteana, mediul provincial, viata cazona, sportiva, monastica, belfereasca, literaro-artistica (boema) etc., cu o egala disponibilitate. Umorist de factura bonoma, el continua un filon de la inceputul secolului, ilustrat de D. D. Patrascanu , I. A. Bassarabescu , dar si intr-o maniera inrudita cu aceea a lui Al. O. Teodoreanu , G. Braescu s. a. Caricatura dascalimii e, spre pilda, oarecum apropiata de „parada" lui Anton Holban , iar obsesiile erotice din unele proze (serioase) il inrudesc cu Gib I. Mihaescu , dar cu un accent mai trivial.
Umorul zeflemitor sau grotescul sint procedeele sale cele mai frecvente, capabile sa evoce, prin contrast, si dramele umile ale unor visatori incorigibili, infrinti de realitatea brutala (Dragostea noastra cea de toate zilele). in cele mai cunoscute dintre nuvele, 4 pe trimestrul 2 si Fetele au crescut, e surprins „hotarul nestatornic" al adolescentei, sub dublul aspect, al lirismului idealizant si al izbucnirilor senzuale tulburi. Literatura spumoasa, fara adincime a observatiei, agreabila insa si tonica prin apelul la grivoazerie, truculenta, umor vernacular. Radulescu Neagu are o simpatica dezinvoltura in a sonda cele mai diverse medii, de la cele marginale, la lumea sportului (Napoleon fugea repede, 1947 - cursele hipice; Un balon ridea in poarta, 1968 - fotbalul), lumea varieteurilor (Paiate, 1947), sau inepuizabila fauna artistico-boema a cafenelei de odinioara, in Turnul Babei (1940), „roman" usor sarjat al acesteia. Bun nuvelist, dotat cu o verva narativa alternind aluzia malitioasa cu o compasiune bine mascata, Radulescu Neagu surprinde uneori instantanee ale absurdului existential (Sosonii lui Stefan cel Mare). A scris si literatura pentru copii, apelind la hazul enorm, comentindu-si de cele mai multe ori textele cu o grafica foarte personala.
OPERA: Dragostea noastra cea de toate zilele, nuvele, Bucuresti, 1934 (ed. II, 1946); Nimic despre Japonia, proza scurta, Calarasi, 1935; Sint soldat si calaret, roman, Bucuresti, 1937 (ed. II, 1942); Neagu, album, Bucuresti, 1937; Turnul Babei, Bucuresti, 1940 (ed. II, revazuta si adaugita, 1941; ed. III, 1946); 4 pe trimestrul 2, proza scurta, Bucuresti, 1941 (ed. II, 1942; ed. III, 1946); Fetele au crescut, proza scurta. Bucuresti, 1943 (ed. II, 1946; ed. III, 1947); Teatru In bete. Bucuresti, 1943; Viata in patru labe. Bucuresti, 1944; Goe fotbalist. Bucuresti, 1945; Neagu Beagu cotoiagu, Bucuresti, 1946 (ed. II, 1947); Luluta Pamparluta, Bucuresti, 1947; Napoleon fugea repede, roman. Bucuresti, 1947; Marinica maninca tot. Bucuresti, 1947; Paiate, roman. Bucuresti, 1947; Un creion pe stadioane. Bucuresti, 1968; Un balon ridea in poarta, roman, Bucuresti, 1968; Din fotoliul 13, caricaturi, cu un cuvint inainte de A. Baranga, Bucuresti, 1969; Matisse, album, Bucuresti, 1970; Un catir binecrescut, pref. de A. Martin, Bucuresti, 1970 (ed. II, 1972). |
REFERINTE CRITICE: E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, 1937; G. Calinescu, Istoria; M. Alexandru, in Ramuri, nr. 12, 1970; A. Sasu, in Tribuna, nr. 11, 1970; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 12, 1970; A. Baranga, in Saptamina, nr. 62, 1972; D. Medeanu, in Contemporanul, nr. 40, 1972; A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, III. |