Radu Tuculescu biografia
Radu Tuculescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
TUCULESCU RADU.
Prozator.
De asemenea, traducator, critic de teatru, publicist.
S-a nascut la 1 ianuarie 1949 in Tirgu Mures.
Provine, dinspre partea tatalui, din familia pictorului Ion Tuculescu, iar dinspre partea mamei, din familia Manta, originara din Gura Riului (Sibiu). Este absolvent al Conservatorului "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, sectia vioara. A activat in cenaclul literar "Saeculum".
Debuteaza publicistic in 1996 cu proza scurta in revista "Steaua".
Debutul editorial are loc in 1978 cu volumul de proza scurta Portocale si cascadori (Ed. Dacia).
Colaboreaza cu proza scurta, fragmente de roman, traduceri, articole la revistele: "Echinox", "Vatra", "Tribuna", "Orizont", "Familia", "Romania literara", "Amfiteatru", "Contrapunct", "Discobolul", "Observator cultural" s.a.
Colaboreaza cu 1 proze scurte traduse in reviste literare din Elvetia, Rusia si Ungaria, Dupa debut, publica volumele: Gradina suspendata (proza scurta, Ed. Dacia, 1982); Vinzatorul de aripi (roman, Ed. Dacia, 1982); Ora paianjenului (roman, Ed. Albatros, 1984); Degetele lui Marsias (roman, Ed. Dacia, 1985); Portrete in miscare (proza scurta, Ed. Albatros, 1986); Umbra penei de gisca (roman, Ed. Dacia, 1991); Cuptorul cu microunde (proza scurta, Ed. Dacia, 1995); Uscatoria de partid (proza scurta, Ed. Cogito, 1997). Este prezent in antologiile Proza satirica romaneasca (Ed. Astra, 1984), Generatia '80 in proza scurta alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998) si Plaja nudistilor. Cele mai bune povestiri ale anului 1998 alcatuita de Dan-Silviu Boerescu (Ed. Allfa, 1999).
Citeva proze scurte ale autorului sint incluse in antologia Liftben (Zalaeger-szeg. Ungaria, 1996, in traducerea lui Szlofkay Attila). A tradus mai multe volume de proza si poezie elvetiana de expresie germana. La Teatrul de Stat din Sibiu, sectia germana, semneaza regia spectacolelor Cintareafa cheala de Eugen Ionescu (1991) si Picnic pe cimpul de lupta de F. Arrabal (1999). Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca, filiala a Uniunii Scriitorilor din Romania (1984, 1995), premiul "Cartea anului" la Salonul National de Carte din Cluj-Napoca (1995), premiul special pentru proza al Salonului National de Carte (Oradea, 1996).
A beneficiat de burse de creatie la Paris (1990), Berna (Ia Schweizer Radio International, 1991, 1992, 1994), Basel (la "Literatur Kredit Komision", 1993, 1996). A calatorit pentru diverse manifestari culturale, festivaluri de teatru, turnee cu Filarmonica din Cluj-Napoca sau pentru realizarea de filme documentare de televiziune in Ungaria, Polonia, Cehia, Olanda, Germania, Franta, Bulgaria, Belgia, Spania, Cipru, Egipt, Tunisia s.a. in prezent este realizator de programe la Studioul de Televiziune din Cluj-Napoca.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si al Societatii Oamenilor de Stiinta si Cultura din Bihor.
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Mircea Iorgulescu ("Romania literara"); Dana Dumitriu ("Romania literara"); Mihai Dragolea ("Tribuna", "Familia"); Marian Papahagi ("Tribuna"); Petru Poanta (in volum Radiografii, Ed. Dacia, 1978 si Radiografii II, Ed. Dacia, 1983): Cornel Moraru (in volum Semnele realului, Ed. Eminescu, 1981 si Textul si realitatea, Ed. Eminescu, 1985); Al. Piru (in volum Debuturi, Ed. Cartea Romaneasca, 1981); Ion Bogdan Lefter - intre proza simbolica si cea satirica ("Viata studcnteaasca", nr. 44/1981); Anton Cosma (in volum Romanul romanesc contemporan, I, Ed. Eminescu, 1985); N. Steinhardt (in volum Escale in timp si spatiu, Ed. Cartea Romaneasca, 1987 si Monologul polifonic, Ed. Dacia, 1991); loan Holban (in volum Profiluri epice contemporane, Ed. Cartea Romaneasca, 1987 si in volum Salonul refuzatilor, Ed. Moldova, 1995); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Ion Simut (in volum Critica de tranzitie, Ed. Dacia, 1996); Monica Spiridon (postfata la volum Uscatoria de partid, Ed. Cogito, 1997) s.a.
Referinte critice:
"Exista la Radu Tuculescu o vie neliniste a sensibilitatii, convertita in dispozitie ludica si verva protectoare; distorsiunile au de fapt un sens mai mult defensiv, ironia devine, paradoxal, un factor de asigurare a consistentei realului."
(Mircea Iorgulescu, "Romania literara")
"Un neobisnuit simt al observatiei si o remarcabila stiinta de a descoperi semnificatii profunde in cea mai obisnuita realitate il recomanda drept unul dintre cei mai reprezentativi «realisti» de proza romana contemporana. Radu Tuculescu contrapuncteaza subtil derizoriul uman cu lirismul, parodiaza caracterele dintr-o nevoie de puritate; are dezinvoltura si scepticismul unui ironist dar si gravitatea fina, transfigurata, a unui moralist."
(Petru Poanta, in voi. Radiografii, Ed. Dacia, 1978)
"Ura ontologica, simpla. Radu Tuculescu a stiut sa o sesizeze in mod realist, recunoseindu-i proliferarea, si fara a trece pe dinainte crucii rinjind, scuturindu-si umerii sau facindu-se ca ploua."
(N. Steinhardt, in voi. Escale in timp si spatiu,
Ed. Cartea Romaneasca, 1987)
"Proza lui Radu Tuculescu isi releva in mod diferit de la un volum la altul dubla disponibilitate tematica si stilistica. In prima categorie, a prozei satirice, se situeaza multe din prozele scurte si romanul Ora paianjenului. O a doua categorie o formeaza proza de natura dramatica, a marilor tensiuni morale, unde se afirma destine si adversitati modelatoare uneori, tragice alta data (). Degetele lui Marsias este unul dintre cele mai frumoase romane ale literaturii actuale. Prin constructia Iui dupa modelul unei arhitecturi muzicale, el nu are echivalent in imediata apropiere a literaturii noastre actuale."
(Ion Simut, in voi. Critica de tranzitie, Ed. Dacia, 1996).
"Imposibil de tinut intr-o formula oarecare. Radu Tuculescu se lasa cu greu sedus de programe sau retete in voga. E un spirit calofil si cititor subtire, privind literatura de sus, de deasupra frontierelor care parceleaza creatia. Descoperim in toate cartile sale o anumita supradeterminare culturala, inaccesibila neavizatilor. Exista in ele o rezistenta subterana, o anumita inertie moale, care se impotriveste unei lecturi grabite si lipsite de presupozitiile cuvenite."
(Monica Spiridon, postfata la voi. Uscatoria de partid, Ed. Cogito, 1997) |
