Piscu Daniel biografia
Piscu Daniel opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PISCU, DANIEL. Poet. De asemenea, prozator si publicist.
S-a nascut in 27 iunie 1954 in Lupeni (Hunedoara).
Este fiul lui Stefan Piscu, medic, si al Florinei Piscu, casnica.
A absolvit Facultatea de Limba si literatura romana a Universitatii din Bucuresti (1979). Intre anii 1977-l979 este participant activ la sedintele "Cenaclului de Luni" al Universitatii din Bucuresti, condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu.
In 1978 debuteaza publicistic cu poezie in revista "Amfiteatru".
Debutul editorial are loc in 1989 cu volumul de poezie Aidememoire (Ed. Litera).
Colaboreaza cu poeme sau grupaje de poeme la revistele: "Romania literara", "Timpul", "Interval", "Convorbiri literare", "Vatra", "Apostrof, "Luceafarul", "Cronica", "Arca", "Astra", "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", "Tineretul liber", "Pagini bucovinene", "Bucovina literara", "Hyperion", "Amfiteatru", "Euphorion", "Poesis", "Contrapunct", Familia" s.a. Din 1997 sustine cronica literara in pagina culturala saptaminala a cotidianului "Buna ziua, Brasov".
Dupa debut, publica volumele: Scrisorile de acasa (versuri, Ed. Vlasie, 1995); Titlul poemului este aforism (versuri, Ed. Axa, 1997); Ma chemau pasarile (roman, Ed. Augusta, 2000).
Este prezent cu un grupaj de poeme in Antologia poeziei generatiei '80, ingrijita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993) si cu un grupaj de poezii traduse in limba germana in antologia Streiflicht. Eine Auswahi zeitgenossischer Rumanischer Lyrik (Dyonisos Verlag, Kastellaun, Germania, 1994; traduceri de Christian W. Schenk si Simone Reichert Schenk).
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul Uniunii Scriitorilor din Romania la Festivalul de poezie "George Cosbuc" (Bistrita-Nasaud, 1996); premiul pentru poezie al Filialei din Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania (1996); premiul pentru experiment al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO (1998). in prezent este liber profesionist.
Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO din 1994 si al Uniunii Scriitorilor din Romania din . Despre poezia autorului au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu ("Romania literara", 1989 si postfata la volum Aide-memoire, Ed. Litera, 1989); Eugen Simion - Trei poeti ("Romania literara", 1989); Ioan Holban -Sancta simplicitas ("Cronica", nr. 17/1990); Ioana Parvulescu - O reconstituire ("Contrapunct", nr. 24/1990); Val Condurache - O lectura tirzie ("Romania literara", nr. 22/1991) si Melancoliile se descompun ("Timpul cultural", nr. 5-l2/1998); Horia Garbea - Burghezii au fost iarasi epatati si piscati ("Cronica", iun. 1998); Roxana Pana-Oltean ("Romania literara", nr. 21/2000) s.a.
Referinte critice:
"Poezia lui Daniel Piscu este una de avangarda, de pionierat: sclipind de inteligenta si de umor, neconformista, cultivata, ludica si lucida. Este menita sa stirneasca simpatie, sa ridiculizeze prejudecati, sa creeze emulatie."
(Nicolae Manolescu, postfata voi. Aide-memoire, Ed. Litera, 1989)
"Gasesc, adevarat, in Aide-memoire, stilul si fantasmele poetice ale generatiei '80, dar aflu, la lectura, o nuanta ce apartine in exclusivitate lui Daniel Piscu. Ea ar putea fi definita astfel: bucuria inventiei, simt al conciziei, sentimentalitate supravegheata, iubire, in fine, de geometrie si de materii cristaline. () o poezie in care biografismul este discret si rigoarea discursului este evidenta"
(Eugen Simion, "Romania literara", nr. 43/1989)
"Poemele sale sint sincrone experimentelor noului val. Se afla chiar pe creasta acestuia, cel putin prin citcva elemente care alcatuiesc «poetica» generatiei: ironia, luciditatea, aerul familiar (); asta inseamna mai intii simplitate dublata de perceptia vizuala a profunzimii (); amintita geometrie interioara a poeziei lui Daniel Piscu inseamna transmiterea pe canale directe a unor esantioane de real, semnificative prin ele insele, care cer o lectura «performanta» () Poezia de acest tip suceste inca o data capul retoricii, preferind lovirea directa a tintei si transferul unei noi paradigme a sensibilitatii catre cititor, pe o cale directa, fara prea multe filtre intermediare."
(Ioan Holban, "Cronica", nr. 17/1990)
"in versurile lui Daniel Piscu nimic nu e fortat. in poezia sa atit de degajata, aparent simpla, cu efecte cind parodice, cind lucide, accentele mai grave nu se lasa imediat descoperite. Este vorba aici de o inteligenta poetica datorita careia tot ce e trist sau dureros se ascunde sub multe straturi elegante, jucause, fine, dar banuiala ca exista si altceva indaratul acestora da greutatea poeziei si ii asigura rezistenta chiar si la o lectura foarte atenta."
(Ioana Parvulescu, "Contrapunct", nr. 24/1990)
"Strict experimentala si riguroasa ca o masina englezeasca de tuns gazonul, cartea lui Daniel Piscu se misca in rigorile autoimpuse cu o gratie inefabila si cu o solemnitate de liturgic"
(Val Condurache, "Timpul cultural", nr. 5-l2/1998) |
