Picu Patrut biografia
Picu Patrut opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PATRUT Picu (Procopie), se naste la 1818 (?), Saliste, judetul Sibiu - moare in 1872, Saliste.
Versificator in stil popular, miniaturist si copist.
Crisnic la biserica din sat, calugarit, in 1849, peste munti, la Cheia (jud. Vilcea) si revenit apoi in sat, tine locul invatatorului plecat in armata, pina in .
Desfasoara o activitate extrem de bogata, versificind compuneri morale si religioase, copiind si ilustrind peste patruzeci de ms.
Tinind in egala masura de folclor, arta naiva, colportaj si de literatura insasi, activitatea lui Picu Patrut este importanta in primul rind pentru ca lumineaza unele din caile seculare ale creatiei si difuzarii culturii traditionale.
Manuscrisele sale cu miniaturi circula in toata Transilvania de sud, ca modele pentru alte ilustratii sau pentru icoane, textele pe care le versifica sint copiate si difuzate, piesele („misterele") pe care le scrie se raspindesc si se joaca in comunele din jur mai multa vreme dupa moartea sa si sint apoi culese, ca texte anonime, de folcloristi.
Greu de separat ceea ce este original de copie sau de imitatie, creatia lui Picu Patrut imbina intr-un ton organic vechile structuri cu existenta tenace (folclorul obiceiurilor, cliseele versificatiei pe teme religioase, invatatura didactica a textelor paraliterare) cu ultimele sale lecturi de influenta romantica. intre 1839 si 1872, el copiaza si difuzeaza texte din cele mai diferite: cronica versificata a manastirii Silvasului, Biblia din 1819 (careia ii adauga, pe linga cele 139 de ilustratii in culori, mai multe prefete si texte, intre care micul tratai Despre singur tiitorul gind, atribuit lui Iosephus Flavius, copiat din editia de la 1688), Divanul lui Cantemir, Moartea lui Avei, poemul lui Gesner in adaptarea lui Beldiman, Crucea de argint a lui Eugene Sue in traducerea lui Heliade. Isaak Laquadem de Dumas-Pere, versuri de V. Aaron, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, I. Barac. B.P. Mumuleanu, A. Pann, I. Tincovici, Ienachita Vacarescu s.a. Picu Patrut este si autorul a doua texte dramatice versificate, de tipul „misterelor" medievale.
Versul nasterii (realizat in cinci variante) si Mironositele; ele dramatizeaza doua episoade ale istoriei biblice - nasterea si invierea lui Hristos - folosind sugestii si chiar versuri din cintecele de slea etc. Redactate in mai multe versiuni intre 1837 si 1841, aceste texte dovedesc nu numai talentul dramatic al autorului, ci si interesul satenilor pentru asemenea reprezentatii.
El a mai versificat, mai ales in metru popular, „praznicele" sfintilor, intr-un imens manuscris, de peste 1400 de pagini, continind 577 miniaturi colorate si 474 cintari, dintre care 367 originale, iar restul luate (cu indicatia respectiva) din Pann, Barac, V. Aaron etc.
OPERA:
[Versul nasterii], in P. Bancila, Colindele Craciunului si ale Pastilor, Sibiu, 1875;
Stihos adica viers in sf. si luminata dumineca a Pastilor, in Telegraful roman, nr. 38-39, 1911;
[Mironositele], in D. St. Petrutiu, „Mironositele", o drama religioasa din tinutul Salistei, in Anuarul Arhivei de Folclor, IV, 1937;
[Versul nasterii si Al doilea vers], in Elisabeta Naum, Un manuscris cu irozi al lui Picu Patrut. in Anuarul Arhivei de Folclor, VI, 1942: |
REFERINTE CRITICE:
O. Ghibu, in Telegraful roman, nr. '80;
82;
83;
86, 1905;
N. Cartojan, in Arta si tehnica grafica, VI, 1938-l939;
O. Ghibu, in Arta si tehnica grafica, XI, 1940;
P. Anghel, Arhiva sentimentala, 1969;
O. Ghibu, Bibliografia operei lui Picu Patrut din Salistea Sibiului, 1976;
D. Vasile, in Transilvania, nr. 7, 1978;
A. D. Munteanu, in Luceafarul, nr. 13, 1982;
D. Vasile, in Manuscriptum, nr. 4, 1985;
Gh. Octavian, ibidem;
M. Sorescu, in Ramuri, nr. 10, 1985;
M. Radulescu, in Manuscriptum, nr. 4, 1986;
Al. Zub, in Viata Romaneasca, nr. 8,1986. |
