Petru Missir biografia
Petru Missir opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MISSIR Petru Th., se naste la 8 oct. 1856, Roman - moare in 10 iun. 1929, Bucuresti.
Critic literar si publicist.
Provine dintr-o familie de negustori armeni. Liceul National din Iasi, absolvit in . Student al Facultatii de Drept a Univ. din Viena, membru si secretar al Soc. „Romania juna"; student in Drept la Berlin, unde isi ia doctoratul (1879).
Avocat si membru al "Junimii".
Profesor de drept natural si dreptul gintilor la Univ. din Iasi din . Din 1890, prof. la Univ. din Bucuresti, participant la Congresul de Drept international de la Haga (1893). Face parte din echipa de junimisti ce aduna fonduri pentru Eminescu. Redactor al saptaminalului Era noua (1889-l900), membru in comitetul de redactie al Revistei romane (1902). in 1913 intra in partidul lui Take Ionescu. Membru onorific al Acad. Romane (din 1926).
Activitatea literara a lui Petru Missir e inconsistenta si practicata incidental, rolul sau fiind mai ales unul tipic „caracudist", de sustinere politica si materiala a grupului junimist. Cind e nevoie, el paseste in arena in calitate de polemist, aparind valorile junimiste (V. Alecsandri) atacate de adversari (Al. Macedonski); vestejeste poetii fara talent (T.G. Djuvara) sau lauda eforturile de continuitate junimista (I. Slavici).
Un rol ceva mai important ii revine in lupta impotriva socialistilor de la Contemporanul si a artei cu tendinta sustinuta de C. Dobrogeanu-Gherea, publicistul aparind in repetate rinduri teoria maioresciana a „formelor fara fond".
Polemistul foloseste metode si forme diverse de exprimare, remarcindu-se prin spirit intransigent, inteligenta, ironie, umor si sarcasm. Exemplara in acest sens este executia aplicata dramei in trei acte Mort fara luminare a lui Ioan C. Bacalbasa, fapt aplaudat de contemporani.
Pasiunea polemica e intregita cu o buna cunoastere teoretica a unor idei si argumente luate din arsenalul filosofic al vremii, prin frecventarea de aproape a ideilor lui H. Spencer, Em. Durkheim, Taine etc, teorii aplicate uneori si la problemele sociale sau politice luate in discutie.
OPERA:
Partizile politice sub regimul reprezentativ. Iasi, 1880;
Dreptul de succesiune al strainilor Ia imobilele rurale in Romania precedat de un studiu asupra raportului juridic dintre dreptul constitutional si legile ordinare. Bucuresti, 1885;
Regimul reprezentativ, lasi, 1888;
Rezolutiunile conferintei de drept international privat tinuta la Haga In 1893, Bucuresti, 1894;
Projet de codification du droit international prive, ilabore par la conference de la Haye, Bucarest, 1899.
|
REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Oameni cari au fost, III, 1938;
C. Sateanu, Muschetarii literaturii romane moderne, 1939;
N. Gane, Amintiri, 1941;
A. Marino, Viata lui Al. Macedonski, 1966. |
