Petre Raileanu biografia
Petre Raileanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
RAILEANU PETRE
Critic literar, eseist.
De asemenea, editor si publicist.
S-a nascut la 13 aprilie 1951 in Braila.
Dupa studiile liceale terminate la Liceul "Nicolae Balcescu" din Braila, a absolvit in 1974 Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti, sectia Limba si literatura romana - Limba si literatura franceza.
In 1993 obtine DEA la Universitatea "Sorbonne Nouvelle". Paris I, unde isi sustine si teza de doctorat cu tema Avangarda literar-artistica romaneasca in context european.
La inceputul anilor '80 publica articole, cronici literare, eseuri in revistele: "Romania literara", "Contemporanul", "Viata Romaneasca", "Tribuna", "Ramuri".
Pe parcursul anilor 1990-l991 este titularul rubricii "Ipoteze de lectura" din "Suplimentul literar si artistic al «Tineretului liber»". Dupa mai multe studii publicate ca prefete la reeditari ale unor scriitori romani intrati in patrimoniul clasic, debuteaza editorial cu volumul de eseuri Corabia lui Ghilgames (Editura Militara, 1990).
A publicat prefete si postfete la editii din Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Liviu Rebreanu s.a. De asemenea, prefata volumului Magma de George Astalos (versiune italiana - romana, Erreci Edizioni, Pensionante de Saraceni, Italia, 1992).
Din 1992 se stabileste in Franta, unde isi continua activitatea literara scriind in limba franceza.
Publica volumele La Dialectiquc demoniaque. Le parcours roumain de Gherasim Luca (Melusine, XV, Paris, l'Age d'Homme. 1995) si Fin de siecle. Un nou inceput (Ed. Arlas, 2000). Este inclus cu un eseu in volumul Le surrealisme et l'amour (Gallimard / Electa, 1997).
In colaborare cu Michcl Carassou si in coeditare romano-franceza ingrijeste volumul Fundoianu / Fondane et l'avant-garde (Fondation Culturelle Roumaine, Paris-Medittcranee, Paris, 1999). in tara publica L'Avant-gardc roumaine, text critic, note si bibliografie ("Le Rameau d'or", nr. 2/1995, Bucuresti, Fondation Culturelle Roumaine) si ingrijeste, de asemenea in colaborare cu Michel Carassou, volumul Iubite Fondane treisprezece scrisori inedite prezentate de (Ed. Vinea, 1999).
Pina in 1991, ca redactor si apoi sef al sectiei de beletristica a Editurii Militare din Bucuresti, publica numeroase carti ale reprezentantilor "generatiei '80", intre care: Mircea Nedelciu, Sorin Preda. Constantin Stan, Alexandru Vlad, Nicolae Iliescu, George Cusnarencu, Traian T. Cosovei s.a. Este detinatorul premiului pentru eseu al cotidianului "Tineretul liber" (1990). A participat cu comunicari consacrate literaturii romane, literaturii franceze sau interferentelor culturale la mai multe colocvii si congrese internationale: Guadelupa (1997), Sete-Montpellier (1997, 1998), Stetson University, Florida, SUA (1998), Neuchatel, Elvetia (1998) s.a. in prezent este redactor la postul Radio France International, Paris. Este membru in "Conseil International d'Etudes Francophones" si membru al asociatiei "Biennale Francaise".
Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Florin Ionita - Despre eroi si "fabricantii de ecouri" ("Romania literara", nr. 7/1991); Gabriel Rusu - Despre eroi si carti ("Suplimentul literar si artistic al «Tineretului liber»", nr. 18/1991); CM. Savu - Eveniment publicistic. Avangarda romaneasca intr-o exceptionala antologie ("Curierul national", 27 febr. 1996); Mircea Anghelescu - Avangarda literara romanesca ("Luceafarul", oct. 1996); Emile Lanc - Les avant-gardes roumaines ("Le Mensuel litteraire et poetique", no. 243, Bruxelles, oct. 1996); Edouard Jaguer -l'Avant-garde roumaine - l'Europe a l'heure de ses capitales: Bucarest ("Infosurr", no. 4/1996, Paris); Paul Comea - Din nou despre Fundoianu ("Observator cultural", nr. 5/2000) s.a.
Referinte critice:
"Un original eseu [Corabia lui Ghilgames] avind ca tema eroismul, dar si «ecoul» pe care il inregistreaza aceasta problematica in literatura. () Trebuie remarcat de la inceput eruditia criticului, aflat la primul volum publicat, succesiunea captivanta a ideilor, fraza sigura si precisa. () Partea a doua a cartii si cea mai captivanta este consacrata «fabricantilor de ecouri» si are in centru opera lui Cervantes (), autorul incereind, dupa cum insusi declara, sa desfaca mecanismele literaturii, «masinaria aceea secreta care fabrica viitorul». Perspectiva moderna a lecturii este aici si mai evidenta iar rezultatul e cu atit mai profitabil pentru cititor."
(Florin lonita, "Romania literara", nr. 7/1991)
"Petre Raileanu are stiinta de a topi informatia rara, adunata cu apetenta de erudit, intr-un discurs ritmat de supletea intelectuala, discurs ce lasa larg spatiu de manifestare comentariului de sorginte speculativa. Eseurile formeaza o «grila de lectura» aplicata unuia dintre topos-uiile esentiale ale existentei: tentativa de a-ti adjudeca nemurirea."
(Gabriel Rusu, "Suplimentul literar si artistic al «Tineretului liben>", nr. 18/1991)
"Acest titlu frazer-ian [Le Rameau d'or] disimuleaza un numar de revista consacrat avangardei romane. Un tur de orizont foarte vast al avangardei in Romania, de la precursorii Macedonski si Urmuz pina la grupul suprarealist care a creat Infranoir in 1947, trecind prin revistele «75HP» a lui Ilarie Voronca si Victor Brauner, «Unu» a lui Sasa Pana, «Alge» de Gherasim Luca, Paul Paun si Perahim. () de asemenea, eseuri consacrate «figurilor marcante» si, la sfirsitul volumului, o bibliografie extrem de utila si cvasi-completa, ceea ce nu exista inca in acest domeniu."
(Edouard Jaguer, "Infosurr", nr. 4/1996)
|
