Petre Panaitescu biografia
Petre Panaitescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PANAITESCU Petre Petre Panaitescu, se naste la 11 mart. 1900, Iasi - moare in 14 nov. 1967, Bucuresti.
Istoric literar.
Fiul lui Panait Panaitescu, inginer, si al Leoniei (n. Greceanu). Scoala primara la Iasi, studii secundare la Bucuresti.
Facultatea de litere si filosofie a Univ. din Bucuresti (1918-l922).
Specializare la Cracovia (1923-l924); membru al Scolii Romane de la Fontenay-aux-Roses (1924-l926).
Debut in Revista istorica (1917), cu un art. relativ la un proces domnesc.
Debut editorial cu Contributii la o biografie a lui N. Balceseu (1923).
Doctor in istorie cu Influenta polona in opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin (1925). Cariera universitara (prof. univ. doctor docent la Univ. Bucuresti).
Colaboreaza la Revista istorica. Convorbiri literare. Studii, Arhiva romaneasca. Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei, Romanoslavica, Studii si cercetari de istorie medie, Revista Fundatiilor Regale, Memoriile Sectiei Istorice a Academiei, Melanges de l'Ecole Roumaine en France, Viata Romaneasca, la revista poloneze si rusesti. A mai semnat: Al. Grecu, Petre Panaitescu impune prin citeva sinteze fundamentale asupra culturii noastre vechi (Dimitrie Cantemir. Viata si opera 1958; inceputurile si biruinta scrisului in limba romana 1965; Introducere la istoria culturii romanesti 1969), in care eruditia documentara se aliaza capacitatii de interpretare critica.
Slujitor impatimit al muzei Clio, Petre Panaitescu si-a edificat opera in opozitie cu Iorga, sub tutelajul caruia si-a inceput cariera, alimentind celebra disputa dintre „scoala noua" si „scoala veche" de istorie. Aceasta polemica fertila sta la temelia cercetarilor sale de la optica din studiile despre Petru Movila la monografia dedicata lui Mihai Viteazul. in bibliotecile straine Petre Panaitescu descopera „munti de documente" despre romani, din care copiaza, editeaza, dar, fapt esential, le si interpreteaza critic. Istoric de vocatie, el este preocupat de starea de spirit a unei epoci, de psihologia claselor sociale.
Monografiile si studiile de istorie, apreciate unanim in lumea specialistilor (Emigratia polona si revolutia de la 1848, 1929; Mihai Viteazui, 1936; Mircea cel Batrin, 1944; despre viata feudala in secolele XIV-XVII, obstea taraneasca etc), releva marea sa eruditie. Medievalistul si slavistul eminent a imbinat organic istoria cu arta literara, stiind sa lumineze eruditia cu caldura inspiratiei in cercetari de istorie culturala fundamentale. Contributiile lui se extind de la biografia lui Balcescu (apreciat si ca scriitor) la interesantul moment al istoriei culturii noastre: inceputul contactului cu cultura occidentala venita prin Polonia (Influenta polona in opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin, 1925).
Fara a se limita doar la critica interna a cronicarilor, el intreprinde o cercetare critica a izvoarelor polone la cronicarii moldoveni. Istoriografia moldoveneasca din secolul al XVII-lea este socotita drept cel mai insemnat rezultat al inriuririi polono-occidentale, iar M. Costin reprezentantul ei tipic. Monografiile dedicate Spatarului Milescu, lui Petru Movila si D. Cantemir sint adevarate monumente exegetice. Personalitatea complexa, tulburatoare a lui Cantemir este redimensionata in contextul epocii, explicata prin determinismul social-politic (ca umanist, om al Renasterii, precursor al Scolii Ardelene). Saturat de studiile de eruditie, savantul Petre Panaitescu le alterneaza cu cercetari de istorie culturala, in care eruditia trece pe planul al doilea. O solida monografie critica abordeaza fenomenul cultural (esential pentru noi) al cauzelor aparitiei scrisului in limba romana si biruintei definitive a limbii poporului asupra celei slavone (secolul al XVTII-lea). Ca argumente inatacabile, Petre Panaitescu demonstreaza ca aceasta biruinta nu este un rezultat al influentelor straine, ci o lupta nationala, o reforma precumpanitoare laica.
Alaturi de seria exegezelor capitale despre cronicari, D. Cantemir etc. Petre Panaitescu are meritul de a fi atacat o multime de chestiuni controversate ale istoriografiei noastre (bunaoara, problema, devenita internationala, a autenticitatii invataturilor lui Neagoe Basarab etc). Aceste mare istoric al culturii vechi romanesti a adus lumini revelatoare in probleme fundamentale legate de cultura in limba slavona si in limba romana, relatiile culturale romano-slave (o selectie reprezentativa, in Contributii la istoria culturii romanesti, 1971) si ne-a lasat o admirabila sinteza care fixeaza premisele istorice ale formarii culturii noastre medievale (Introducere la istoria culturii romanesti, 1969). A publicat, de asemenea, varii documente insotite de studii (documente interne ale istoriei nationale, manuscrisele slave din Biblioteca Academiei, cronicile slavo-romane, corespondenta din epoca premergatoare Eteriei etc.) si a ingrijit citeva editii critice exemplare din Gr. Ureche, M. Costin, D. Cantemir, Macarie, N. Balcescu. De la traducerea textului (uneori), comentarii, interpolari, variante, la indici si glosar, totul este de cea mai aleasa tinuta academica. Paginile de jurnal, publicate postum, pun in lumina un portret interior plin de sensibilitate, discretie, delicatete, amplificind imaginea savantului pe coordonata, necunoscuta, a virtutilor unui prozator ce se ignora.
OPERA:
Contributii la o biografie a lui N. Balcescu, Bucuresti, 1923;
Planurile lui Ion Cimpineanu pentru unitatea nationala a romanilor. Legaturile lui cu emigratia polona, Cluj, 1924;
Influenta polona (n opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin, Bucuresti, 1925 (Acad. Romana, Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom. IV, Memorii 4);
Nicolas Spathar Milescu (1636-l708), Paris, 1925;
Extrait de Milanges de l'Ecole Roumaine en France, IV, 1925;
l'ere partie;
versiunea romaneasca de Silvia P. Panaitescu, ed. ingrijita, studiu introductiv si note de St. S. Gorovei, Iasi, 1987);
L'influence de l'ceuvre de Pietre Mogila, archeveque de Kiev, dans Ies Principautis Roumaine, P-uis, 1926 (Extrait de Milanges de l'Ecole Roumaine en France, V, 1926);
Stiri noi despre Miron Costin si familia lui. Bucuresti, 1927 (extras din Omagiu lui I. Bianu);
Curs de istoria romanilor. Influenta rusa si polona asupra vechii culturii romanesti, predat de dl. prof. ~, Bucuresti, 1927-l928;
Emigratia polona si revolutia romana de la 1848, Studiu si documente de ~, Bucuresti, 1929;
Calatori poloni in Tarile Romane, Bucuresti, 1930;
Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani de la moartea lui. Carte de amintire, tiparita de Ministerul Instructiei, Cultelor si Artelor, Bucuresti, 1932;
Corespondenta lui Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc, 1806-. Pregatirea eteriei si a renasterii politice romanesti. Bucuresti, 1933;
Contributii la istoria lui Stefan cel Mare, Bucuresti, 1934;
Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936;
Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Publicate de ~, 1936;
Documente slavo-romane din Sibiu (1470-l653), Bucuresti, 1938;
Documentele Tarii Romanesti,. Documente interne (1369-l490), Bucuresti, 1938;
Mircea cel Batrin, Bucuresti, 1944;
Interpretari romanesti, studii de istorie economica si sociala. Bucuresti, 1947;
Viata feudala in Tara Romaneasca si Moldova, (secolele XIV-XVII), Bucuresti,' 1957 (in colab.);
Dimitrie Cantemir. Viata si opera. Bucuresti, 1958;
Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R. P. R., voi. I, Bucuresti, 1959;
Cronicile slavo-romane din secolele XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, ed. revazuta si completata de ~, Bucuresti, (1959;
Obstea taraneasca in Tara Romaneasca si Moldova. Orinduirea feudala. Bucuresti, 1964;
inceputurile si biruinta scrisului in limba romana. Bucuresti, 1965;
Introducere la istoria culturii romanesti. Bucuresti, 1969 (ed. germana, 1977);
Contributii la istoria culturii romanesti, ed. ingrijita de Silvia Panaitescu, pref., note si bibliografie de D. Zamfirescu, Bucuresti, 1971;
in lumina scriitorilor din tinerete, pref. de Silvia P. Panaitescu, Bucuresti, 1970;
Pagini de jurnal (192l-l927), ed. ingrijita de Silvia Panaitescu, Cluj, 1974. |
REFERINTE CRITICE:
D. Zamfirescu, in Romanoslavica, nr. 11, 1965;
I. D. Laudat, in Cronica, nr. 13, 1970;
M. Timofte, in Analele Stiintifice ale Universitatii din Iasi, nr. 1, 1970;
Th. N. Tripcea, in Orizont, nr. 8, 1970;
I. D. Laudat, in Ateneu, nr. 1, 1971;
P. Teodor, in Tribuna, nr. 39, 1971;
I. Mafiei, Personalitati iesene, 1,1972;
Ileana Corbea, in Manuscriptum, nr. 3, 1973;
M. Bucur, Istoriografia;
N. Antonescu, in Steaua, nr. 7, 1974;
M. Muthu, in Tribuna, nr. 32, 1974;
Enciclopedia istoriografiei romanesti, Bucuresti, 1978;
M. Muthu, La marginea geometrie, 1979;
St. S. Gorovei, in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol, tom. XIX, 1982;
Maria Teodor, ibidem, tom. XXVI, 1987;
I. Mirza, in Tribuna, nr. 27, 1988.
|
