Pericle Martinescu biografia
Pericle Martinescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MARTINESCU Pericle, se naste la 11 febr. 1911, comuna Viisoara, judetul Constanta.
Prozator, eseist si traducator.
Fiul lui Lica Martinescu si al Gherghinei (n. Neagu).
Absolvent al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1935). Referent la Bibi. Municipala din capitala (1935-l942), secretar de presa la Directia de Presa din Ministerul Propagandei Nationale (1942-l944), apoi la aceeasi directie din Ministerul Informatiilor (1944-l952).
Din 1952, n-a mai profesat nici o alta meserie, traind exclusiv din scris.
Debuteaza in Floarea soarelui (1932). Debut editorial cu romanul Adolescentii din Brasov (1936), urmat de volum Sint frate cu un fir de iarba (1941), Retroproiectii literare (1973) si, la peste un deceniu, de Umbre pe pinza vremii (1985).
Autor al unui studiu monografic despre Costache. Negri (1966).
A colaborat la principalele, revista interbelice. Bun cunoscator al literaturii universale, a tradus si prefatat, singur sau in colab., din Balzac, E. Caldwell, D. Carter, N.K. Ciukovski, Th. Dreiser, Al. Dumas, P. F6val, S, Lem, L. Feuchtwanger, Pericle Martinescu Gorki, Y. Kawabata, N. Kazantzakis, A. Lundkvist, E. Roblgs, J.-J. Rousseau s.a.
A fost unul din reprezentantii cei mai activi si mai entuziasti ai miscarii literare interbelice. Activitatea eteroclita a lui Pericle Martinescu a dat roade mai ales in domeniul traduce si al memorialisticii.
Lumea scolii, viata de internat, tribulatiile adolescentei in genere, manifestate in cadrele rigide ale institutiilor pedagogice, au dat in epoca interbelica numeroase productii literare din care prea putine au razbit pina la noi. Alaturi de B. Jordan, T.C. Stan si Mircea Gesticone, Pericle Martinescu a fost atras si el de existenta frenetica si tumultuoasa a tinerilor, mai cu seama de spiritul iconoclast al liceenilor. Adolescentii din Brasov (1936) radiografiaza cu prospetime freamatul juvenil, aventurile, himerele si mimetismele virstei.
Eclectismul comportamentului vine din plonjarea in latentele virstei, in care se regaseste toata paleta euforiei. Eroii sint pe rind frondisti si sentimentali, patetici si retractili, aventurosi si insolenti. Viata de internat e presarata fie cu scene de roman sentimental, trubaduresti si galante (precum serenada nocturna a fetelor), fie cu farse copilaresti si episoade turbulente. Peste toate peripetiile acestor pehlivani, pluteste un frison liric, emblema a ingenuitatii si puritatii adolescentine. Substanta lirica e inca mai consistenta in Sint frate cu un fir de iarba (1941), in care delicatetea aluneca adesea in edulcorare. Proza lui Pericle Martinescu retine insa atentia prin fidelitatea transcriptiei psihologice, prin spontaneitatea naratiei, care, altfel, dizolva orice scenariu epic. Dupa razboi, autorul s-a consacrat in exclusivitate eseisticii, memorialisticii si traducerilor, fiind prezent in presa in mod constant cu amintiri, evocari, portrete si adnotari critice. Informatiile, adesea inedite ori cel putin insolite, au o netagaduita valoare documentara, nu o data ele fiind rodul calitatii de martor. Costache Negri (1966) e o monografie aproape completa a vietii si activitatii literatului moldovean. Documentatia minutioasa urmeaza indeaproape criteriul cronologic si structura arborelui genealogic.
Redactarea e ingrijita, caci autorul are mistica plasticitatii in descendenta calinesciana. Evocarea are ritm, are vigoare narativa, deciderile sint ele insele niste fantezii epice. Monografia nu e lipsita nici de simt critic, fiind redactata pe un ton calm, fara exaltari si patetisme amagitoare. Miza cercetarii sta in creionarea unui model verosimil de viata, cu toate limitele biografiei, iar nu in supralicitarea mostenirii spirituale. in multe aspecte, monografia e corectiva (in ce priveste locul nasterii, onomastica etc), fiind un instrument de prima utilitate pentru cercetatori. Prin modestia subiectului, cercetarea ramine insa de strict interes documentar.
Opera de eseist si de memorialist a lui Pericle Martinescu este, in schimb, incomparabil mai merituoasa, desi doar o parte din articole a fost strinsa in volum. Retroproiectii literare (1973) contine cronici, articole si radiografii critice din perioada 1933-l944 despre scriitori romani si straini, de la Eminescu la Gib. Mihaescu. de la Rimbaud la Malraux, dar si studii de literatura si arta comparata, reflectii estetice si sociologice. Mai apasat evocatoare sint insemnarile cu titlu eminescian din Umbre pe pinza vremii (1985), in care fervorile memoriei si lecturile de mare cuprindere prilejuiesc admirabile portrete si reflectii de bun-simt, cel mai adesea deghizari ale propriilor obsesii culturale si convingeri estetice. Nu avem de-a face aici propriu-zis cu niste amintiri, ci cu un scenariu retrospectiv cu valoare testimoniala, cu niste confesiuni indirecte, cum zice chiar autorul.
Comentator zelos, Pericle Martinescu abuzeaza insa nu o data de cultura sa cu totul remarcabila, de informatia precisa si savuroasa, inabusind textul cu reziduurile amintirii. Spirit rafinat si bonom, scriitorul iubeste literatura cu un soi de evlavie; de aici, poate, si elanul sau de mitograf.
OPERA:
Adolescentii din Brasov, roman, Bucuresti, 1936;
Sint frate cu un fir de iarba. Bucuresti, 1941;
Costache Negri, Bucuresti, 1966;
Retroproiectii literare, Bucuresti, 1973;
Umbre pe pinza vremii. Bucuresti, . Traduceri: Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, trad. de Viorica Hamagic si ~, Bucuresti, 1942;
E. Caldwell, Pogonul lui Dumnezeu, trad. de ~, Bucuresti, 1946;
idem. Razmerita in Sud, trad. de ~, Bucuresti, 1948;
Aczel Tamas, Sub steagul libertatii, trad. de A. Florea si ~, Bucuresti, 1952;
Dyson Carter, Viitorul e cu noi, trad. de Tamara Gane si ~, Bucuresti. 1954;
Theodore Dreiser, O tragedie americana, trad. de Leon Levitchi si ~, Bucuresti, 1954 (alte ed.: 1961,1965,1971)';
Balzac, Opere. I, trad. de ~ si Petre Solomon, Bucuresti, 1956;
Balzac, Opere. V, trad. de ~, Theodosia loachimescu si Emma Beniuc, Bucuresti, 1959;
luri Gherman, Cauza pe care o slujesti, trad. de Igor Block si ~, Bucuresti, 1961;
Seiji Shimota. Insula Okinawa, trad. de Ion Timus si ~, Bucuresti, 1961;
Nikos Kazantzakis, Libertate sau moarte (Capitan Mihalis), trad. de ~, Bucuresti. 1962;
Gustaw Morcinek, Pasari ratacite, trad. de Erik Valentin Frimu si ~, Bucuresti, 1962;
A. Lundkvist, Continentul vulcanic, trad. de Constantin Gidei si ~, Bucuresti. 1963;
Nikolai Ciukovski, Bering, trad. de Gleb Bocunescu si ~, Bucuresti, 1964;
Stanislav Lem, Astronautii, trad. de ~ si Yadwiga Georgian, Bucuresti, 1964;
Emmanuel Robles, Vezuviul, trad. de ~. Bucuresti, 1964;
luri Gherman, Omul meu drag, trad. de ~ si Igor Block, Bucuresti, 1965;
Mihail Gherman. Honori Daumier, trad. de - si Al. Retinschi, Bucuresti, 1965;
Al. Dumas, Vicontele de Bragelonne sau Zece ani mai tiniu, trad. de ~, Bucuresti, 1966;
Ivan Melez, Oameni si mlastini, trad. de - si Igor Block, Bucuresti. 1966;
Antonina Valentin, Pablo Picasso, trad. de ~, Bucuresti, 1967;
Nikos Kazantzakis, Hristos rastignit a doua oara, trad. de - si Ioan Halianis, Bucuresti, 1968;
Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni, I-III. trad. de ~, Bucuresti, 1969;
Yasunari Kawabata, Stol de pasari albe. Vuietul muntelui, trad. de ~, Bucuresti, 1973.
|
REFERINTE CRITICE:
E. Ionescu, in Facla, nr. 1546, 1936;
G. Popa, in Lanuri, nr. . 1936;
M. Serban, in Adevarul, nr. 16012, 1936;
A. Schiieru, in Cuvin tul liber, nr. 22, 1936;
G. Calinescu, in Adevarul literar si artistic, nr. 800, 1936;
O. Papadima, in Gindirea, nr. 4, 1936;
O. Sulutiu, in Familia, nr. 5, 1936;
L. Boz, in Raza literara, nr. 37, 1936;
G. Calinescu, Istoria;
Ov.S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
I. Serbu, Vitrina cu amintiri, 1973;
V. Felea, Sectiuni, 1974;
N. Jianu, in Romania literara, nr. 9,1983;
N. Scurtu, in Manucriptum, nr. 3, 1985;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, U;
O. Georgescu, in Tomis, nr. 2, 1987.
|
