Ovidiu Moceanu biografia
Ovidiu Moceanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MOCEANU OVIDIU
Prozator.
De asemenea, eseist, publicist.
S-a nascut la 17 februarie 1949 in Copru (Cluj).
Este primul dintre cei cinci copii ai lui Simion si ai Mariei Moceanu, tarani stramutati in Valea Jiului (Lupeni), unde tatal va deveni zidar. Dupa studiile liceale terminate la Lupeni (1966), a absolvit in 1971 Facultatea de Filologie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Este doctor in Filologie al aceleiasi universitati.
A frecventat cenaclurile literare "Echinox", "Astra" "Cercul literar 19" (Brasov).
Debuteaza publicistic in 1969 in revista "Tribuna", cu o recenzie. Debutul editorial are loc in 1983 cu volumul de proza scurta O privire spre Ioan, aparut la Editura "Dacia".
Colaboreaza cu proze scurte sau fragmente de roman la revistele: "Echinox", "Steaua", "Tribuna", "Vatra". "Astra", "Amfiteatru", "Brasovul literar si artistic", "Cariatide", "Limba Romana" (Chisinau), "Poesis", "Renasterea", "Ateneu", "Interval", "Epifania", "Telegraful Roman", "Contrafort" (Chisinau), "Mesager" s.a.. si cu articole de opinie in cotidianele locale "Gazeta de Transilvania", "Transilvania Expres" si "Monitorul de Brasov".
Dupa cartea de debut, publica volumele: Fii binevenit, calatorule (roman. Ed. Dacia, 1986); Ordinul Bunei Sperante (roman, Ed. Dacia. 1989»; imparatul Iubirii (nuvele, Ed. Dacia, 1994); Experienta lecturii (eseuri. Ed. Aula, 1997); Visul si imparatia (eseuri, Ed. Antim, 1998); Literatura si visul (eseu, Ed. Paralela 45, 1999). Este prezent in antologia Generatia '80 in proza scurta, alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa, (Ed. Paralela 45, 1998). Este autorul mai multor lucrari cu caracter didactico-informativ. Participa in calitate de coautor la volumele: Liviu Rebreanu dupa un veac (Ed. Dacia, 1985) si Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (Ed. Dacia, 1991), ca si la unele lucrari cu caracter didactic. A obtinut urmatoarele premii: premiul "Liviu Rebreanu" (Bistrita, 1983), premiul Filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor (1993), premiul Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca (1994), premiul "Paula" (Brasov, 1994). A beneficiat de burse de specializare in Ungaria, Franta, Italia. In prezent autorul este conferentiar doctor la Universitatea 'Transilvania" din Brasov, prodecan al Facultatii de Stiinte.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (1990), al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si al Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca.
Asupra prozei autorului au formulat opinii critice: Mircea Zaciu (prezentare la volum O privire spre Ioan, Ed. Dacia, 1983); Laurentiu Ulici - 9 ("Romania literara", nr. 36/1983); Serafim Duicu - Privind lucrurile prin amintirea despre ele ("Vatra", nr. 12/1986); Ion Simut - Pragul romanului ("Familia", nr. 10/1986); Eugen Simion - Jocuri de oglinzi ("Romania literara", nr. 16/1989); N. Steinhardt - Monologul polifonic (in volum Monologul polifonic, Ed. Dacia, 1991); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Ion Vlad - "Vocile" naratorului si disciplina nuvelei ('Tribuna", nr. 25-26/1994); Liviu Petrescu - Exercitii parodice ("Steaua", nr. 9/1994); Mircea Bentea - Exercitii de supravietuire (in volum Arhipelagul prozei. Biblioteca revistei "Familia", 1995); Cornel Moraru - Recursul la real (in volum Obsesia credibilitatii, EDP, 1996) s.a.
Referinte critice:
"Cind concentreaza, cind amesteca fascinatia concretului cu o suprarea-litate venind din strafundurile memoriei si povestii, parind ca ezita ironic la granita fantasticului, pagina lui Ovidiu Moceanu are o savoare cu totul originala."
(Mircea Zaciu, prezentare la voi. O privire spre Ioan. 1983)
"[Ovidiu Moceanu] intreprinde sondaje fine in real, in social, in mentalitatea rurala mai ales (), dovedind spirit de observatie, putere analitica, o «stiinta a textului» si a dispunerii planurilor narative, in sfirsit siguranta si placerea frazei, toate subordonate principiului autenticitatii."
(Serafim Duicu. "Vatra", nr. 12/1986)
"Cit despre romanul lui Ovidiu Moceanu [Fii binevenit, calatorule], cred ca e o realizare substantiala si remarcabila, depasind cadrul prozei epice si expunind (dupa ce a implicat in urzeala narativa miticul, cosmicul, antropologicul) - intr-o forma literara cu totul inedita - una din marile si staruitoarele obsesii ale etnologiei romanesti in paralel cu una din principalele dileme ale sufletului contemporan, taram disputat de chemarile veghetoarei traditii si de imperativele neastimparatei deveniri."
(N. Steinhardt, in voi. Monologul polifonic, Ed. Dacia. 1991)
"Frumusetea prozelor rezida in transcrierea nuantata a tresaririlor constiintei si a unduirilor sufletului in fata unor situatii rascolitoare prin ele insele sau decisive pentru destinul personajului. Fiecare nuvela in parte este un exercitiu de supravietuire."
(Mircea Bentea, in voi. Arhipelagul prozei. Biblioteca revistei "Familia". 1995) |
