Nlcolae Spataru biografia
Nlcolae Spataru opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
SPATARU NlCOLAE.
Poet.
S-a nascut la 13 ianuarie 1961 in comuna Horbova (Tinutul Herta).
A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Cernauti.
Debuteaza publicistic in 1979 in revista "Zorile Bucovinei" din Cernauti.
Debutul editorial are loc in 1984 in antologia Dintre sute de catarge '84, (Ed. Literatura artistica, Chisinau).
Colaboreaza la revistele: "Contrafort" (Republica Moldova), "Familia", "Neamul romanesc", "Concordia", "Literatura si arta" (Republica Moldova), "Astra" s.a. Dupa debut publica urmatoarele volume de poeme: intoarcerea zeilor (Ed. Hyperion, Chisinau, 1992); Ion si alte revolutii (Ed. Ilyperion, Chisinau, 1996); Noaptea cind soclurile isi recruteaza noile glorii (Ed. Junimea. 1998).
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul pentru debut al Salonului National de Carte (Chisinau, 1993), premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998), premiul pentru literatura al Fundatiei Culturale Romane (1998).
Lucreaza ca si redactor-asociat la revista "Contrafort" din Chisinau. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova si al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Despre scrierile autorului au formulat opinii critice: Arcadie Suceveanu -Revolutia ca obiect de uz casnic ("Contrafort", nr. 8/1996); Mircea V. Ciobanu - Latratul unui ciine apasa clanta poemului ("Basarabia", nr. l-2/ 1996); Dan-Silviu Boerescu ("Luceafarul", nr. 28/1996); Horia Poenar ("Steaua", nr. 8/1997); Cristina Cirstea ("artPanorama". nr. 7/1998); Grigore Chiper- Tristeti cu poante ("Contrafort", nr. 5/1998) s.a.
Referinte critice:
"Nicolae Spataru scrie o poezie a spectacolului cotidian, cu implicatii social-existentiale, cu viziuni oniric-expresioniste in care simbolurile mari poarta mastile grotesti ale absurdului si derizoriului. E, bineinteles, spectacolul declinului si al zadarniciei, urmarit de poet de la geamul fragil al biografismului pe care il tine larg deschis in afara
Lumea este surprinsa in manifestarile ei antidialectale, degradante, lucrurile sint cuprinse de usoare febre apocaliptice (). Poet al «noii sensibilitati citadine», Nicolae Spataru isi alege drept scena imaginara pentru acest spectacol orasul cu decorul si atmosfera lui halucinante: strazi innodate, statui «imbatrinind de tot», afise, barul de noapte, ciini vagabonzi, gara «ca o rana vie», vitrine si manechine Pe acest fundal, felul spunerii nu poate fi decit parodic si persiflant, plin de gesturi nonsalante, funambulesti, de bufon tragic cu ochii in lacrimi"
(Arcadie Suceveanu, "Contrafort", nr. 8/1996)
"Este curios totusi ca la Nicoale Spataru unghiul de ochean intors din care trateaza materialul poetic, faptele, intimplarile, trairile, capata distanta. De unde si tonul glacial, indepartat, evocator Nicolae Spataru apare ca un autor cu un univers inchegat, conturat de jur imprejur, bine articulat; ca un uimitor amator de poante ce zgirie timid suprafata intunecata a spleen-ului"
(Grigore Chiper, "Contrafort", nr. 3/1998)
|