Nicolae Petra Petrescu biografia
Nicolae Petra Petrescu opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PETRA PETRESCU Nicolae, se naste la 7 nov. 1848, Ibanesti, judetul Mures - moare in 25 iun. 1923, Sibiu.
Publicist si traducator. Provine dintr-o familie de tarani.
Studii primare in satul natal, liceale la Reghin, Bistrita si Blaj, unde isi ia bacalaureatul in 1869, urmind apoi Seminarul Teologic din Sibiu. Functionar la Banca .Albina", director al Bancii „Cordiana" din Fofeldea (jud. Sibiu), a indeplinit si functiile de bibliotecar al „Astrei", arhivar si bibliotecar, membru in Eforia Scoalelor centrale romane greco-ortodoxe din Brasov etc.
Redacteaza revista Muza (1871) si calendarul Amicul poporului. A colaborat la Albina, Albina Carpatilor, Amicul copiilor, Amicul familiei, Amicul tinerimei. Economul, Familia, Gazeta Transilvaniei, Meseriasul roman. Noua biblioteca romana, Observatoriul, Rindunica, Revista ilustrata. Scoala romana. Telegraful roman, Transilvania, Tara noastra, folosind uneori si pseudonimul Mosul.
A tradus din literatura rusa (Tolstoi, Turgheniev, Garsin) si germana (Schiller); a cules si publicat piese folclorice.
Nicolae Petra Petrescu ilustreaza tipul carturarului roman ardelean din a doua jumatate a veacului trecut, care se straduieste, in acelasi timp, pentru propasirea economica a conationalilor sai (atunci sint create principalele institutii financiare romanesti din Transilvania) si pentru dezvoltarea vietii intelectuale (cu preocupari pentru scoala, presa, culegerea si publicarea folclorului, popularizarea operei unor scriitori straini. incercari literare proprii).
A publicat el insusi doua poezii patriotice si citeva localizari (Satul cu comorile, Gelosii, Pomul de Craciun), dar s-a distins mai ales ca traducator (cele mai izbutite sint talmacirile din Tolstoi, adunate in volumul Povestiri alese (1892), alegindu-si indeobste textele in asa fel incit sa satisfaca si vadite scopuri moralizatoare. Limba sa este dara si cursiva, contribuind realmente la accesibilitatea operelor traduse, desi, uneori, in acelasi scop, isi permite si eludarea pasajelor ce pun probleme de intelegere mai complicate (de pilda, sondajele psihologice).