Nicolae Ottescu biografia
Nicolae Ottescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
OTTESCU Nicolae L, se naste la 1 mai 1885, Galati - moare in 11 febr. 1950, Bucuresti.
Prozator si dramaturg.
Fiul lui Ion Ottescu, prof., si al Rozaliei (n. Negrescu).
Frate al compozitorului Ion Nona Ottescu. Studiile primare in Bucuresti (1892-l896); Liceul „Sf. Sava" (1896-l904).
Licentiat al Facultatii de Drept a Univ. din Bucuresti (1908). Profeseaza avocatura, incepind ca secretar pledant al lui N. Titulescu. Secretar general la Ministerul de Finante si la Ministerul Agriculturii; subsecretar de stat la Interne (20 apr. 193l-iun. 1932). Ministru de Interne (1939).
Fondeaza revista Pontice din Constanta (1938). Rezident regal al tinutului Marea (1 aug. 1938-28 sept. 1939). In 1927, i se joaca pe scena Teatrului National din Bucuresti fantezia in versuri Coppelia, tiparita in . Autor a doua volum de nuvele (Zece nuvele. 1940; Hotel Rex, 1942) si al romanelor Nunta de aur (1941) si Homer (1943).
A lasat in ms un studiu despre Buddha, piesa de teatru in cinci acte Don Juan, un volum de memorialistica, altul de nuvele si o schita de mitologie greaca.
A semnat si cu pseudonimul Nicot (in Pamintut), uneori simplu N. sau N.O. Premiul Soc. Scriitorilor Romani „Al. Bratescu-Voinesti" pe 1940, pentru volum Zece nuvele.
Vagi ecouri din simbolismul hoffmanian si din teatrul lui Luigi Pirandello se regasesc in Coppelia (1928), unde tema permutarii sufletului si a dublei personalitati e tratata liber, in maniera utopiilor romantice. Piesa e considerata de Camil Petrescu „cea mai buna feerie romaneasca", in continuarea directa a baletului lui Leon Delibes. Viata e transferata in lucruri, insa fara iubire umanul e pura fictiune si miracolul existentei dispare. Nuvelele (Zece nuvele, 1940; Hotel rex, 1942) sint gratioase improvizatii, „divagatii amabile" pe diverse subiecte, fara imaginatie, dar cu rafinament si cu „intelegere aproape afectuoasa". Nicolae Ottescu decupeaza din realitate „scene" si le trateaza cu umor subtil si gratuitate odobesciana, intr-un amestec de indiferenta studiata, poezie a peisajului, eruditie si fannec al povestirii. Micile evenimente sint tilcuite liric, regizate, reinviate intr-un decor teatral, de viziune patriarhal-nostalgica.
Un „roman politist de dragoste romantica" este Nunta de aur (1941), localizare parodica a dramei din Romeo si Julieta. Boierul Iorgu Pietroianu moare incercind sa urce in odaia Safticai pe o scara de fringhie. Ancheta presupusei crime e condusa de narator, fostul judecator de instructie Vladimir Corneanu. Homer (1943) e biografia romantata a marelui rapsod, dedusa din poemele lui eroice. Cartea, spune autorul, are doar „valoarea unei evocari pioase".
OPERA:
Coppelia. Fantezie in versuri in patru acte, Bucuresti, 1928;
Zece nuvele. Bucuresti, 1940;
Nunta de aur, roman. Bucuresti, 1941;
Hotel Rex, nuvele, Bucuresti, 1942;
Homer, roman, Bucuresti, 1943. |
REFERINTE CRITICE:
V. Rodan, in Comedia, nr. 88, 1927;
***, in Timpul, nr. 1470, 1941;
V. Chiriac Dimancea, in Gazeta cartilor, nr. 3-4, 1941;
R. Brates. in Viata, nr. 794, 1943;
V. Ion, in Viata, nr. 798, 1943;
Tr. Chelariu, in Universul literar, nr. 19, 1943;
N. Predescu, in Basarabia literara, nr. 1l-l2, 1943;
A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.
|
