Nichita Danilov biografia
Nichita Danilov opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
DANILOV NICHITA.
Poet.
De asemenea, prozator si publicist.
S-a nascut la 7 aprilie 1952 in comuna Musenita, satul Climauti (Suceava). Este fiul lui Ivan Danilov si al Nataliei (n. Ivanov), tarani.
Dupa absolvirea in 1971 a liceului "M. Eminescu" din Iasi, urmeaza cursurile unei scoli posti iceale de arhitectura (1971 - 1973) si in continuare Facultatea de Stiinte Economice din Iasi (1974- 1978).
Pina in 1982 lucreaza ca economist la B.J.A.T.M. Iasi. Ulterior este angajat corector la revista "Convorbiri literare"', unde lucreaza pina in . Intre 1990 -l991 este redactor la "Convorbiri literare", apoi, pina in 1992, director al teatrului "Luceafarul". infiinteaza, impreuna cu Doru Spineanu, Editura Boema. in 1993 este secretar al Teatrului National "Vasile Alecsandri" din lasi. Dupa 1996 intra in diplomatie.
Debuteaza publicistic in revista "Dialog" cu un grupaj de poeme.
Debutul editorial are loc in 1980 cu volumul de poeme Fintini carteziene (Ed. Junimea).
Colaboreaza cu poezie la revistele "Convorbiri literare", "Cronica", "Dialog", "Opinia studenteasca", "Luceafarul", "Euphorion", "Poesis", "Viata Romaneasca", "Suplimentul literar si artistic al «Scinteii tineretului»", "Bucovina Literara", "Vatra", "ArtPanorama" si cu publicistica la "Timpul" (1990 -l992), cotidianul "Monitorul de Iasi" (1992 - 1999), "Opinia studenteasca" si "Dialog".
Dupa cartea de debut, publica volumele: Cimp negru (poezii, Ed. Cartea Romaneasca, 1982); Arlechini la marginea cimpului (poezii, Ed. Cartea Romaneasca, 1985); Poezii (Ed. Junimea, 1987); Deasupra lucrurilor, neantul (poezii, Ed. Cartea Romaneasca, 1990); Urechea de cirpa (proza si pamflete, Ed. Boema, 1993); Apocalipsa de carton (eseuri, Ed. Institutul European, 1993); Mirele orb (poezii, Ed. Junimea, 1995); Nevasta lui Hans (proza, Ed. Moldova, 1996); Suflete la second-hand (poezii, Ed. Vinea. 2000).
In 1999 a publicat la Editura Polirom antologia de autor Noua varia-tiuni pentru orga.
Este prezent cu poezie in: Antologia poetilor tineri alcatuita de George Alboiu (Ed. Cartea Romaneasca, 1982); Antologia poeziei generatiei '80, alcatuita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993); Antologia poeziei romane de la origini pina azi (Ed. Paralela 45, 1998; antologatori Dumitru Chioaru si Ioan Radu Vacarescu); Antologia poeziei romanesti culte (selectia textelor, note bio-bibliografice si referinte critice de Florin Sindrilaru, Ed. Teora, 1998) si in volumul antologic Romanian Poets of the '80s and '90s. alcatuit de Andrei Bodiu, Romulus Bucur si Georgeta Moarcas (Ed. Paralela 45, 1999). Grupaje din poemele autorului au fost traduse si publicate in antologii din Ungaria. Anglia si Statele Unite ale Americii. Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1980); premiul Asociatiei Scriitorilor din Iasi (1982, 1985, . 1995); premiul Fundatiei Soros (1995); premiul revistei "Poesis" (1995); premiul revistei "Cronica" (1995); premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997).
A calatorit in Austria, in calitate de secretar literar al Teatrului National "Vasile Alecsandri" din Iasi, si in Germania, in calitate de director al Teatrului pentru copii si tineret "Luceafarul" din lasi. In 1994 a fost beneficiarul unei burse Soros pentru creatie.
Lucreaza ca si diplomat, insarcinatul cu afaceri culturale al Ambasadei Romaniei din Republica Moldova.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si membru al PEN-Clubului roman.
Asupra poeziei autorului au formulat opinii critice: Ion Negoitescu, Marin Mincu ("Romania literara", nr. 39/1980); Eugen Simion ("Romania literara", nr. 33/1980 si nr. 41/1982 si in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1990); Daniel Dimitriu ("Convorbiri literare", nr. 11/1980); Radu G. Teposu ("Viata Romaneasca", nr. 6/1982 si in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Mircea Mihaes ("Orizont", nr. 48/1982); George Pruteanu ("Contemporanul", nr. 17/1985); Gheorghe Grigurcu (in volum Existenta poeziei, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Valeriu Cristea (in volum Fereastra criticului, Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Al. Calincscu ("Cronica", 1987); Comei Regman (in volum Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzecisri", Ed. Cartea Romaneasca, 1997); Alex. Stefanescu (Romania literara", nr. 16/1999); Dan Gulea ("Observator cultural", nr. 18/2000); Al. Piru, Liviu Antonesei. George Vulturescu, Gellu Dorian, Al. Cistclecan, Cezar Ivanescu, Traian T. Cosovei, Codrin Liviu Cutitaru, Mircea A. Diaconu, O. Nimigean, Ion Rosiorii, Dan-Silviu Boerescu, Gabriel Rusu. Emilian Galaicu-Paun, Liviu Lconte, Al. Dobrescu, Dorin Spineanu, Matei Visniec, Ion Bogdan Lefter, Daniel Corbu, Emil lordache s.a.
Referinte critice:
"Controversatul tinar poet Nichita Danilov aduce in versurile sale o incontestabila prospetime, paradoxal, chiar prin solicitarea unor forme culturale de mare prestanta: viziunea biblica, limbajul (), exaltarea romantica, damnarea, bravura eseniana etc. () Nimic pedant, sofisticat, nici o tentatie «erudita», totusi in acest amestec care evidentiaza un suflet ingenuu, imbatat de cultura ca de un sentiment. Poetul intelege a se raporta la motivele sale eclectice printr-o simtire vetust-patetica, a le «simplifica» prin emotie. Gravitatea nu rezulta din adincire, ci din seinteierea electrica a primului contact. «Deziluzia» nu e incarcata de dezabuzare, de sleire, de simtamintul ruinei, ci de o ametitoare tensiune vitala."
(Gheorghe Grigurcu, in voi. Existenta poeziei. Ed. Cartea Romaneasca, 1986)
"Ceea ce atrage numaidecit atentia in poemele lui Nichita Danilov sint violentele efecte de contrast obtinute prin utilizarea unei imagistici stridente si a culorilor tari, a caror pasta groasa e menita nu atit sa vizualizeze cit sa «insoliteze» lucrurile () si nu e greu de presupus ca vehementa cromatica si imagistica e un mod de a figura si exorciza, printr-o simbolica in acelasi timp elementara si obscura, aceasta scindare a eului. Consideratiile de mai inainte vizeaza insa doar aspectele imediat vizibile ale poeziei lui Nichita Danilov. Or, mai importanta (si, totodata, cu bataie mai lunga) este latura ei vizionara; poetul are, cum s-a observat mai demult, simtul cosmicitatii ()"
(Al. Calinescu, "Cronica", 1987)
"In Arlechini la marginea cimpului (1985) reintilnim marile simboluri (Verbul, Fapta, Balanta, Vestitorii, Marile Ceturi, Marea cea Arsa, Amurgul) alese acum cu precadere din sfera metaforicului si introduse intr-o viziune predominant crepusculara () Spiritul nu-i. totusi dezolat, o lumina noua se aprinde in deserturile fiintei si o raza de luciditate trece peste aceste cimpuri in care ingerii si arlechinii se tin de mina. () Escatologia romantica este tratata acum fara solemnitate, intr-o notatie aspra si cu un simt fin al universurilor impure."
(Eugen Simion, in voi. Scriitori romani de azi, IV.
Ed. Cartea Romaneasca, 1990)
"Nichita Danilov e unul dintre putinii nostri poeti cu vibratie metafizica adevarata, aflat mereu in disputa dintre traire si cunoastere. Vedenia e la el o forma a viziunii, iar insolitul inregistrarii, un mod de a traduce criza inte-rioritatii."
(Radu G. Teposu, Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993)
"Cu volumul de versuri Deasupra lucrurilor, neantul, poetul iesean Nichita Danilov se afla la a cincea carte a sa. Cea dintii, aparuta in 1980, marca intrarea lui in generatia optzecista, nu si in confreria «optzecistilor», mod de a spune ca poetul venea cu alte date morfologice, cu alte vederi despre chiar poezia, deosebit sensibil de ale colegilor sai bucursteni, care au impus pentru cativa ani buni stilul generatiei. Stil care - constatam azi - cunoaste cel putin doua variante, cea ironic-ludica, reprezentata in special de tinerii ce se uneau cite patru, cite cinci in culegeri colective, si varianta suferitoare, era sa zic trairista, incluzind mai ales poete, la care un simbure amar lasa sa se ghiceasca existenta subterana a unei stari perpetue de revolta si deceptie."
(Cornel Regman, in voi. Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzccisti".
Ed. Cartea Romaneasca, 1997)
|
