Nestor Vornicescu biografia
Nestor Vornicescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
VORNICESCU Nestor (prenumele mirean, pina in 1951: Nicolae), se naste la 1 oct. 1927, comuna
Lozova-Vomiceni (azi in Republica Moldova) - moare in 17 mai 2000, Craiova.
Istoric literar si prozator.
Fiul lui Vasile Vomicescu si al Verei (n. Rosu), tarani. Primele sapte clase in comuna natala, dupa care intra in viata manastireasca. Noviciatul monahal il face in Schitul Nechit-Neamt (194l-l946), devenind ulterior frate rasofor la Manastirea Neamtu. Urmeaza aici Seminarul calugaresc de muzica bisericeasca (1946-l949), trecind apoi la Seminarul monahal superior, absolvit in .
Urmeaza Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (195l-l955). in 1955 se inscrie la cursurile de magistru (doctorat) in teologie, la sectia istorica, specialitatea principala Patrologia, pe care le va absolvi in . in acelasi an este numit preot slujitor la Catedrala mitropolitana din Iasi, iar la scurt timp si bibliotecar al Mitropoliei. Devine (1962) staret al Manastirii „Sfintul Ioan cel Nou“ din Suceava, fiind hirotonisit protosinghel (1962), apoi arhimandrit (1966), rinduit (in 1966) staret la Manastirea Neamtu.
Frecventeaza (1969-l970) cursurile Institutului Ecumenic de la Bossey (Elvetia), facind un stagiu practic de ecumenism la Geneva, oras in care urmeaza si cursurile de doctorat la Facultatea Autonoma Protestanta de Teologie. in 1970 revine la staretia Manastirii Neamtu. Este ales (in 1970) episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei. Ales si recunoscut (1978) arhiepiscop al Craiovei si mitropolit al Olteniei. Presedinte (din 1979) al Comisiei Nationale Romane de Istorie Eclesiastica Comparata. Doctor in teologie, specialitatea Patrologie, cu teza Scrieri patristice in Biserica Ortodoxa Romana pina in secolul XVII - izvoare, traduceri, circulatie. Participa la numeroase reuniuni si congrese internationale, prezentind comunicari pe teme religioase sau laice. Conduce (din 1978) revista Mitropolia Olteniei. Primul art. (Cuvint tinut in numele elevilor cu prilejul deschiderii Seminarului monahal de la Neamt) ii apare in revista Biserica Ortodoxa Romana (1949). De interes istorico-literar sint volum In afara legii -Ion Florea (1976, in colab. cu A. Sever), Descatusarea 1821 (1981), Primele scrieri patristice in literatura romana — secolele IV-XVI (1984). Colaboreaza la Telegraful roman, Studii teologice, Mitropolia Moldovei si Sucevei, Biserica Ortodoxa Romana, Mitropolia Olteniei, Ortodoxia, precum si h Magazin istoric, Ramuri, Ateneu, Tribuna Romaniei, Romania literara etc.
Istoric prin vocatie si formatie, Nestor Vornicescu este autorul unor lucrari diverse ca tematica: de la studii cu caracter teologic, istoric, patristic sau toponimic, pina la carti de interes cultural si literar mai larg. Inspirat din cercetarea vechilor hrisoave, volumul in afara legii (1976, in colab. cu A. Sever), cerceteaza cazul senzational al haiducului Ion Dumitru llie Florea, ucis in vara anului . Haiducul, avind o autenticitate.istorica (precum Iancu Jianu, Grozea sau Codreanu), l-a fascinat si pe tinarul Mihail Sadoveanu , care, licean fiind, intentiona sa-i dedice „o povestire
vinatoreasca - La poale de codru“, proiect nerealizat, inlocuit cu o oda formata din zece versuri lungi, numele acestuia aparind insa de nenumarate ori in galeria onomasticii sadoveniene. Pentru reconstituirea imprejurarilor, a climatului social si politic in care s-au petrecut evenimentele, autorii alatura, intr-un ingenios montaj de texte, extrase (stiri, articole,' reportaje) din presa vremii, 37 de relatari-marturii, unele apartinind celor care „au cunoscut intimplarile mat indeaproape: un nepot al lui Florea si citiva din cei care «l-au vazut» sau chiar «il stiau bine» - cum declarau ei“, o „poema populara1, facind dese investigatii in domeniul istoriei, al literaturii juridice sau beletristice.
Desi fictiunea este redusa la minimum, cartea apartine literaturii prin virtutile narative si expresive ale textelor selectate, ca si prin comentariul patetic al acestora: savoarea graiului popular moldovenesc si deliciul arhaismelor se imbina cu patosul sustinerii unei cauze: a haiduciei ca reactie a poporului fata de injustitia sociala. Haiducul-martir, al carui portret sugereaza intoarcerea spre „inlauntru, ar reprezenta, din punct de vedere filosofic si moral, prototipul omului ideal: „omul care isi savirseste faptele numai pe seama sa“. Scris cu toata rigoarea istoricului specialist, volumul Descatusarea 182/(1981) reuneste doua studii: primul aduce date documentare si marturii istorice inedite referitoare la Revolutia antifeudala si antifanariota de la . Autorul valorifica mult material sigilografic (sigiliile inelare ale lui Tudor Vladimirescu pina in 1821), studiind amanuntit matricea sigilara inelara inedita „1822“, in care vede „prima reprezentare alegorica a poporului si a luptei sale pentru dreptate si libertate. Partea a doua a studiului se ocupa de activitatea episcopului Ilarion al Argesului, sfetnic apropiat al Vladimirescului.
Valoarea literara a volumului rezida in citarea si comentarea unor texte, in special din vestitele „proclamatii ale lui Tudor Vladimirescu, texte cu mari virtuti oratorice si pamfletare, in traditia literaturii muntene. Preocuparea fundamentala a lui Nestor Vornicescu, materializata in numeroase studii si articole, o constituie scrierile patristice in biserica ortodoxa romana pina in secolul XVII (izvoare, traduceri, circulatie). Conform tezei sustinute de autor (la care au aderat cu entuziasm M. Sorescu , Ioan Alexandru , E. Negriei , Pandele Olteanu, Dan Simonescu , Razvan Theodorescu s. a.), inceputurile culturii noastre scrise trebuie impinse pina in secolul IV. Nestor Vornicescu demonstreaza ca nu scrierile redactate in slavona, in perioada feudalismului timpuriu, pe teritoriul tarii noastre, constituie primul capitol de istorie literara din cultura romana, ci scrierile patristice alcatuite in latina sau greaca in spatiul nostru de etnogeneza.
Autorul se ocupa pe larg de scriitorii si operele „straromane din secolele IV-VI: episcopii tomitani (Teotim I, Ioan, Teotim II, Valentinian), Laurentiu de Novae, apoi Ioan Cassian, Dionisie Exiguul, Niceta de Remesiana s. a., care devin astfel primii nostri scriitori de expresie latina sau greaca. Lucrarile acestora, fiind traduse, au devenit bunuri ale literaturii patristice universale, fiind apreciate ca atare de marii reformatori: Martin Luther, Ulric Zwingli, Jean Oecolam-pade, Jean Calvin. Redactate impecabil, cu toata rigoarea si acribia specialistului, intr-un stil de maxima concizie si claritate, aceste studii aduc noi dovezi ale latinitatii, unitatii si continuitatii istorice a romanilor in spatiul carpato-danubiano-pontic. In acelasi timp, Nestor Vornicescu sustine ipoteza existentei unei limbi dacoromane, care a vehiculat valorile spirituale si culturale ale straromanilor. in felul acesta, prin ideile sustinute, studiile lui Nestor Vornicescu depasesc cadrul strict al patrologiei, interesind literatura si istoria literara deopotriva.
OPERA:
in afara legii - Ion Flore a (in colab. cu A. Sever), Iasi, 1976;
Descatusarea 1821, Craiova, 1981;
Primele scrieri patristice in literatura noastra - secolele IV-XVI, Craiova, 1984. |
REFERINTE CRITICE:
I. Bratan, in Mitropolia Olteniei, nr. 4-6, 1978;
A. Silvestri, in Saptamina, nr. 36, 1984;
V. Fluieras, in Steaua, nr. 2, 1986;
I. Purcaru, in Flacara, nr. 15, 1986;
A. Silvestri, in Ateneu, nr. 2, 1987;
Gh. Pitut, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1987;
V. Fluieras, in Steaua, nr. 3;
9, 1989.
|
