Negoita Irimie biografia
Negoita Irimie opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
IRIMIE Negoita, se naste la 30 sept. 1933, Ploiesti.
Poet.
Fiul lui loan Irimie, cizmar, si al Ioanei (n. Grama).
Liceul in Blaj (1945-l950); absolvent al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj (1954).
Debuteaza cu versuri in Almanahul literar (1953); debut editorial cu placheta Cascadele luminii (1964). Alte volum de poezii: Dor de infinit (1966), Joc de planete (1966), Echilibru indiferent (1969), Patimaciocirliei (1970), Ramura solara (1972), Aluzie marina (1973), Coloritul o fraza (1978), Strada cu un singur numar (1983), Patria limbii romane (1985), Desen dupa natura (1988).
Colaboreaza la revista Steaua, Gazeta literara, Luceafarul, Romania literara, Convorbiri literare. Ramuri, Ateneu etc.
Redactor la revista Tribuna (din 1957), in paginile careia abordeaza si cronica plastica. Poezia sa este expresia unei sensibilitati temperate, care, in absenta unorobsesii majore, se materializeaza intr-un caleidoscop liric colorat variabil de metamorfozele intime ale emotiei.
Placheta de debut a lui Negoita Irimie , Cascadele luminii (1964), contine poezii adolescentine. Frecventa motivelor legate de atractia spre lumina si inaltimi tine de faza aspiratiilor morale. Printre imagini poetice modeste, apar sporadic formulari mai originale, lirismul pastrindu-se intr-un registru abstractizam. Tonul e frecvent declarativ, iar confesiunea ramine discreta, evitind penetrarea straturilor mai profunde ale sensibilitatii.
Ilustrarea unei teme poetice comune generatiei sale e mai degraba cantitativa. Patosul verbal se suprapune peste un fond sufletesc fara complicatii, intr-o frazare ritmata clasic. Volumele Dor de infinit (1966), Joc de planete (1966), Echilibru indiferent (1969), Patima ciocirliei (1970) nu aduc modificari in arta poetica, dar fixeaza „figurile" lirice preferate: poezia ca perpetua calatorie launtrica, existenta ca anotimp solar, natura ca spectacol plastic, zborul ca simbol al perfectiunii morale, miturile intemeierii etc. Poetul se declara „bolnav de infinit" si isi transcrie intr-o caligrafie romantioasa reveriile.
Polaritatea solar - nocturn domina harta sentimentelor poetice. La un moment dat, Negoita Irimie traieste o criza de inspiratie si cauta solutii ludice, speculind, de asemenea, ideea cuvintului ca natura. El apeleaza la „un tinut sarbatoresc" - metafora a vocabularului latent -, din care sint prizate „logodnele cuvintelor": „Cuvintele-n zori se nasc din cuvinte / Sa sparga timpanul vibrind intr-o clipa/ Albastre, silabele -cimitire prea sfinte -/Renasc din tacerea ce-n zori se-nfiripa". Poemele din Ramura solara (1972), Aluzie marina (1973), Colorind o fraza (1978), Patria limbii romane (1985), Desen dupa natura (1988) ramin sub zodia incantatiei. Un plus de originalitate aduc poeziile peisagistice, prin concretetea imaginilor: „Si-n timp ce-n dricul verii -carii albastre rod / Din cer musca pestii, acum pe saturate". Desenul liric are gratie si armonie.
Poezia lui Negoita Irimie ramine discret confesiva, poetul fiind un melancolic sensibil la nostalgia perindarii anotimpurilor naturii si ale propriei virste.
OPERA:
Cascadele luminii, versuri, Bucuresti, 1964;
Dor de infinit, versuri. Bucuresti, 1966: Joc de planete, versuri, Bucuresti, 1966;
Echilibru indiferent, versuri. Bucuresti, 1969;
Patima ciocirliei, versuri, Cluj, 1970;
Ramura solara, versuri. Cluj. 1972;
Aluzie marinei, versuri. Bucuresti, 1973;
Colorind o fraza, versuri, Cluj-Napoca, 1978;
Strada cu un singur numar, versuri, Cluj-Napoca, 1983;
Patria limbii romane, versuri. Bucuresti. 1985;
Desen dupa natura, versuri, Cluj-Napoca. Bucuresti, 1988.
|
REFERINTE CRITICE:
R. Enescu, in Tribuna, nr. 3,1964;
M. Tomus, in Steaua, nr. 5, 1967;
E. Manii, in Luceafarul, nr. 3, 1968: M. Vaida, in Tribuna, nr. 21, 1969;
D. Micu, in Romania literara, nr. 25, 1969: FI. Manolescu, ibidem, nr. 18, 1970;
N. Ma-nolescu, ibidem, nr. 26,1972;
P. Poanta, in Tribuna, nr. 17, 1972;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. . 1974;
Alex. Stefanescu, ibidem, nr. 21, 1978;
V. Felea, in Tribuna, nr. 14,1978;
P. Poanta, in Steaua, nr. . 1978;
idem, Radiografii, II, 1983;
A.I. Brumam, in Suptamhia, nr. i2, 1984;
Mariana Lazar, in Steaua, nr. 7, 1984;
P. Poanta, in Tribuna, nr. 26, 1985;
M. Scorobetc, in Contemporanul, nr. 11, 1985;
H. Zalis, ibidem, nr. 46, 1985;
I. Buzasi, ibidem, nr. 39, 1986;
N. Stoian, in Luceafarul, nr. 16, 1987.
|
