Natalia Negru biografia
Natalia Negru opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NEGRU Natalia. se naste la 5 dec. 1882, comuna Buciumeni, judetul Galati - moare in 2 sept. 1962, Tecuci.
Poeta si prozatoare.
Fiica invatatorului Avram Negru si a Elenei (n. Dumitrescu).
Studiaza Literele si il cunoaste pe St. O. Iosif. pe atunci custode la bibi. Fundatiei universitare. Se casatoresc in iul. 1904 si, in 1905, se naste fiica lor Corina.
Semneaza primele scrieri Natalia Iosif. Dupa divort, se recasatoreste cu D. Anghel. Colaboreaza la Cumpana, Junimea literara, Minerva literara ilustrata. Profiluri feminine (redacteaza cronica literara). Membra fondatoare a Soc. Scriitorilor Romani.
Scrie poezii adunate in voi.O primavara (1909), un poem dramatic (Legenda, 1921), un basm dramatizat (Califul Barza, 1921), proza memorialistica (Marturisiri, 1913; Helianta, 1921), traduce din Andersen (Prichindel, Lebedele si alte povestiri, Povestea vietii mele), Aimard (Robinson Alpinul), Theuriet (Manunchiul de rugioare), Wisemann (Fabiola), M6rinree (Colomba).
Formata in ambianta Samanatorului, N, intra in „competitia lipsei de originalitate a poeteselor samanatoriste" (E. Lovinescu) cu volumul de pasteluri si erotica O primavara (1909).
Versurile idilice, confesive, „mici expansiuni sentimentale", repeta pina la monotonie aceleasi imagini banale, edulcorate („dulce vraja", „dulce primavara", „mindru soare", „noaptea vietii mele" etc). Proza, lirica si romantioasa, trezeste interes prin adevarul confesiunii, prin scenariul autentic al unei drame intime traite alaturi de Iosif si Anghel.
Amintirile evoca atmosfera de pension, farmecul peisajului rustic, satul cu viata lui „primitiva", cufundata in „nestiinta barbara", cu existenta dura a femeilor etc. Programul samanatorist ii sugereaza solutia ridicarii satului prin scoala, care „va birui salbaticia", valorificind „neamul acesta inzestrat cu aptitudini, vioiciune si inteligenta neinchipuita". Spiritul de observatie, intuitia psihologica si siguranta in aplicarea unor tuse evocatoare se remarca intr-o galerie de portrete feminine: colege, pedagoge, taranci, de figuri istorice (Maria Antoaneta) sau copii (Iancu, Mihaila). Spirit fin, sensibil, cultivat, Natalia Negru este o scriitoare al carei destin literar a fost marcat de un insolit accident biografic.
OPERA: O primavara, cintece. Bucuresti, 1909; Marturisiri, nuvele, Bucuresti, 1913; Helianta -Doua vieti stinse, marturisiri. Bucuresti, 1921; Legenda. Poem dramatic de ~. Desenuri de Marioara Vaile T. Dimitrescu, Bucuresti, 1921; Califul Barza, basm dramatizat dupa Harieta Harkon, Bucuresti, 1921; Amazoana - Femeia prin veacuri. Bucuresti, . Traduceri: Andre Theuriet, Manunchiul de rugioare, trad. de Natalia Iosif, Bucuresti, 1909; Wisemann, Fabiola sau biserica din catacombe, trad. de ~, Bucuresti, 1911; H. Ch. Andersen, Istorioare pentru copii, l-X, trad. de ~, Bucuresti, 1925-l929; idem, Lebedele si alte povestiri, trad. de ~, Bucuresti, 1930; Gustave Aimard, Robinson alpinul, trad. de ~, Bucuresti, 1930; H. Ch. Andersen, Povestea vietii mele, trad. de ~, Bucuresti, 1939. |
REFERINTE CRITICE: G. Bogdan-Duica, in Luceafarul, nr. 8, 1909; Izabela Sadoveanu, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1909; I. S., in Viata Romaneasca, nr. 2, 1913; C. Vraja, in Viata Romaneasca, nr. . 1922; E. Lovinescu, Istoria; Corespondenta (Natalia Negru, St. O. Iosif, D. Anghel erei), 1969; C. Ciopraga, Literatra; Gh. S. Stefanescu, in Cronica, nr. 4, 1981.
|