Monica Spiridon biografia
Monica Spiridon opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
SPIRIDON MONICA
Eseista, critic si teoretician literar.
S-a nascut la 5 februarie 1952 in Craiova.
Este fiica lui Ion Dumitrescu, licentiat in filosofie si drept, conferentiar la Universitatea din Craiova, si a Lucretiei Dumitrescu, italienista, profesoara de romana si italiana in acelasi oras.
Dupa incheierea cursurilor liceale la Craiova, a absolvit Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, in 1978 fiind deja doctor in teoria literaturii. intre 1984—1989 a activat in cadrul Cercului de critica al Facultatii de Litere din Bucuresti.
Debutul in presa si-I face in "Caiete critice" (nr. 9/1981 - supliment al revistei "Viata Romaneasca") cu eseul Teoria literara si provocarea modelelor lingvistice.
Debuteaza in volum la Editura Albatros cu Sadoveanu. Divanul inteleptului cu lumea (1982).
Colaboreaza cu articole critice, teoretice si de opinie in revistele: "Romania literara", "Luceafarul", "Ramuri" (in care semneaza rubrica "Disociatii"), "Vatra", "Contrapunct", "Cronica", "Convorbiri literare", "Familia", "Synthesis" (fiind si membra a redactiei), "Paradigma", "Viata Romaneasca", "Cahiers roumains d'etudes litteraires", "Caiete critice", "Tribuna", "Observator cultural" s.a. Este membra in redactiile revistelor "Recherches Litteraires / Literary Research" (Canada) si "Multicomparative Theory, Definitions, Realities" (Statele Unite ale Americii).
Dupa debut, publica volumele: Despre "aparenta" si "realitatea" literaturii (Ed. Univers, 1984); Melancolia descendentei. Figuri si forme ale memoriei generice in literatura (Ed. Cartea Romaneasca, 1989; editia a II-a, Ed. Polirom, 2000); Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda romancierul (Ed. Cartea Romaneasca, 1993); Eminescu. O anatomie a elocventei (Ed. Minerva, 1994); Apararea si ilustrarea criticii (Editura Didactica si Pedagogica, 1996); Interpretarea fara frontiere (Ed. Echinox. 1998); Stefan Banulescu (monografie, Ed. Aula, 2000).
I-au fost traduse in limbi de circulatie internationala mai multe eseuri incluse in volume de studii aparute in strainatate: New Creative and Existential Dimensions of Hermeneutics in Postmodernism, in volum Man within his Lifeworld (editor A.-T. Tymieniecka, Kluwer Academic Publ., Dordrecht, Boston, London, 1989); Le strategie dell elloquenza eminesciana, in volum Eminescu e ii romanticismo europeo (Bulzone Editore, Roma, 1990); Le Sacre et le profane dans l'univers imaginaire de M. Eliade, Th. Mann, H. Hesse, E. Jiinger, in volum Spaces and Boundaries in Literature (Miinchen, Fink, 1990); A la recherche du sens perdu, in volum Harmony and Excess (editori A.-T. Tymieniecka si M. Kronegger, Kluwer Publ., London, Dordrecht, Boston, 1998).
A obtinut urmatoarele premii: premiul Asociatiei Scriitorilor din Craiova, filiala a Uniunii Scriitorilor din Romania (1993), premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1994), premiul pentru critica al revistei "Poesis" (1994) si premiul Fundatiei "Luceafarul" (1998).
Incepind din 1981, a beneficiat de numeroase burse de studii si specializari post-doctorale: British Council fellowship, University of Cambridge (Marea Britanie, 1981); IREX postdoctoral research award (Indiana University, Bloomington si University of California, Berkeley, SUA, 1984); L'Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris, 1991); Soros award, College International de Philosophie (Paris, 1992); Fulbright Senior Reasearcher, University of California, Berkeley (SUA, 1994); Visiting Fellow, Department of Philosophy, University of California, Berkeley (SUA, 1996); visiting fellow, "Northrop Frye Center", University of Toronto (Canada, 1996); visiting fellow, Department of Philosophy, University of California, Berkeley si IABC International Conference, Los Angeles (SUA, 1997); visiting fellow, The Netherlands Institute for Advanced Studies, Wassenaar (Olanda, 1999). intre anii 1984-l998 este de asemenea prezenta la Congresele internationale ale International Comparative Literature Association (ICLA) si International Association of Business Comunicators (IABC). Sustine conferinte la Sorbona (Paris), Universitatea din Toronto (Canada) si Universitatea Berkeley (SUA). in prezent este conferentiar doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti si cercetator stiintific principal la Institutul de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu" al Academiei Romane.
Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si membru fondator al Asociatiei de Literatura Comparata din Romania (careia i-a fost secretar), intre 1999 si 2001 afost membra a Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO. in strainatate este membra in International Comparative Literature Association (ICLA) (fiind si membra in biroul executiv), a International Association for Phenomenology and Literature si a International Association of Business Comunicators (IABC).
Despre cartile autoarei au formu
lat opinii critice: Laurentiu Ulici - Sado-veniana ("Romania literara", nr. 2/1983); Eugen Negriei - Didactica sadoveniana ("Ramuri, nr. 3/1983); Adrian Marino - Spre definitia literaturii ("Tribuna", nr. 9/1985); Eugen Negriei - Melancolia productiva ("Ramuri", nr. 7/1989); Eugen Simion - Mitologia oratilista ("Romania literara", nr. 22/1989); Liviu Petrescu - Dialectica noului si a vechiului ("Steaua", nr. 8/1989); Gheorghe Grigurcu - Melancolia descendentei ("Familia", nr. 26/1990); Andreea Deciu - Preda citit de un critic modern ("Romania literara", nr. 6/1994); Ioana Parvulescu - Lectia criticii, lectia citarii ("Romania literara", nr. 6/1995); George Munteanu - Eminescu, retorul ("Luceafarul", nr. 25/1995); Adrian Marino - Noi perspective ale criticii romanesti: un exemplu al mutatiilor ("Cotidianul", nr. 9/1996); Iulia Alexa ("Romania literara", nr. 22/2000); Roxana Racaru ("Observator cultural", nr. 66/2001) s.a.
Referinte critice:
"Deloc inhibata (ba din contra, distantindu-se uneori polemic) de valul interpretativ ce s-a abatut nu de mult asupra eposului sadovenian, tinara (banuiesc) eseista incearca o privire din perspectiva retoricii modeme cu trimiteri la gramatica narativa si la teoria textului"
(Laurentiu Ulici, "Romania literara", nr. 2/1983)
"Apetitul noutatii, infrigurarea speculativa si maladia rara a informarii de care sufera au impins-o pe Monica Spiridon in zona fierbinte inca a teoriei literaturii, acolo unde nu s-a domolit clocotul ipotezelor. Cartea ei nu reprezinta o simpla repunere in discutie a unei chestiuni controversate si nici numai o luare de pozitie intr-o mai veche disputa. Este cea mai noua contributie romaneasca in teoria originalitatii dupa aceea, stralucita, a lui Adrian Marino care, in Hermeneutica ideii de literatura, pledeaza pentru teza ca literatura - fenomen de autogeneza - este, in structura ei, domeniul invariantei."
(Eugen Negriei, "Ramuri", nr. 7/1989)
"Cum spunea un critic, in bagajele Monicai Spiridon trece granita spiritul critic al Occidentului, venit sa lumineze pe impresionistul si arogantul critic bastinas. Cartea are un ritm frenetic, inspirindu-ti un ins care traieste simultan in mai multe culturi. Ma intreb daca Monica Spiridon a avut vreodata jet lag."
(Andreea Deciu, "Romania literara", nr. 6/1994)
"Un critic literar de o seriozitate aparte, dublat de un teoretician cum nu sint multi astazi in ideile literare romanesti, analizeaza publicistica eminesciana din unica perspectiva care poate fi viabila - aceea a retoricii textelor, a scriiturii lor, singura pecetluita cu adevarat de talentul lui Eminescu."
(Ioana Parvulescu, "Romania literara", nr. 6/1995)
"Monica Spiridon este un bun exemplu al transformarilor, ca sa nu spunem al mutatiilor criticii romanesti actuale. Autoarea este documentata cu sensul viu al sincronizarilor si relatiilor literare, inclusiv internationale. Un spirit activ, modern, ce priveste inainte. isi asuma riscul unor initiative."
(Adrian Marino, "Cotidianul", nr. 9/1996). |
