Mircea Popa biografia
Mircea Popa opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
POPA Mircea, se naste la 29 ian. 1939, comuna Lazuri de Beius, judetul Bihor.
Istoric si critic literar.
Fiul lui Alexandru Popa. preot, si al Anei (n. Negrau). Scoala primara in Bogei si Ciutelec, judetul Bihor: studii gimnaziale la Popesti, judetul Bihor (1950-l953).
Liceul la Oradea (1953-l955) si Vadul Crisului (1955-l956). Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj, sectia romana-istorie (1956-l960). Doctor in filologie (1970) cu o teza despre Ilarie Chendi.
Profesor la Sacuieni, judetul Bihor (1960-l961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timisoara (196l-l962), prof. la Alesd (1962-l963), apoi, din 1963, cercetator la Institutul de Lingvistica si Istorie Literara din Cluj, sectia de istorie literara.
Debuteaza (1974) in revista Steaua. Colaboreaza la Familia. Limba si literatura, Revista de istorie si teorie literara, Synthesis, Tribuna, Vatra ele. A publicat voi.: Ilarie Chendi (1973), Spatii literare (1974), Ioan Molnar Piuariu (1976), Tectonica genurilor literare (1980), Octavian Goga, intre colectivitate si solitudine (1981), Introducere in opera lui Ion Agarbiceanu (1982) si, in colab. cu V. Tascu, Istoria presei literare romanesti din Transilvania de la inceputuri ptna la 1918 (1980). A colaborat la volum colectiv De la N. Filimon la G. Calinescu. Studii de sociologie a romanului romanesc (1982). Ed. din O. Goga, L. Blaga, I. Slavici, Cezar Petrescu, V. Goldis, V. Eftimiu, E. Isac, I. Minulescu. N. Otalea, V. Papilian. Premiul „N. Iorga" al Acad. pe . Premiul Asoc. Scriitorilor din Cluj-Napoca pe 1980.
Activitatea de istoric literar al lui Mircea Popa s-a concretizat in ingrijirea mai multor editii din operele unor scriitori (O. Goga, L. Blaga, Cezar Petrescu, . Slavici, V. Goldis, V. Eftimiu, E. Isac, I. Minulescu, N. Otalea, V. Papilian), precum si intr-o serie de carti si de studii publicate in reviste din tara si din strainatate (Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria). Preocuparile sale s-au indreptat mai ales spre cunoasterea perioadei luministe a literaturii noastre (studii despre V. Popp, Al. Gavra, I. Molnar Piuariu, I. Barac, V. Aaron, Gh. Obradovici. Gh. Hagi, Toma Pesacov s.a.) si spre valorificarea contributiei Transilvaniei la viata cultural-literara a tarii (cu carti sau studii despre II. Chendi, O. Goga, T. Cipariu. V. Goldis, M. Many, At. Sandor, I.C. Dragescu, N. fincu Velia, i! Barac, I. Codru Dragusanu si alti scriitori mai putin cunoscuti).
Atentia istoricului literar s-a indreptat asupra tuturor laturilor vietii si activitatii acestor oameni de cultura si scriitori, valorificind deopotriva contributia lor la afirmarea politica a romanilor transilvaneni si aportul la dezvoltarea vietii cultural-literare a provinciei. Pe masura trecerii timpului, preocuparile lui Mircea Popa s-au diversificat, imbratisind aproape tot domeniu) literaturii romanesti, iar in ultima perioada s-a orientat decis si spre problemele sociologiei literaturii (cu studii despre romanul publicat in presa transilvaneana intre 1838-l918 sau despre relatiile de calatorie scrise in Transilvania in aceeasi perioada).
A semnalat manuscrise si carti vechi romanesti, unele necunoscute, colaborind si la volumele al II-lea si al III-lea ale editiei de corespondenta George Baril si contemporanii sai (1975-l977). S-a preocupat si de istoria presei transilvanene (in cartea publicata in colaborare cu V. Tascu, in 1980) si a abordai si studiile comparatiste. In calitate de critic, urmareste viata literara actuala, recenzind cu competenta atit opere literare, cit, mai ales, lucrari de istorie si critica literara.
OPERA:
Ilarie Chendi, Bucuresti, 1973;
Spatii literare, Cluj, 1974;
Ioan Molnar Piuariu, Cluj-Napoca, 1976;
Istoria presei literare romanesti din Transilvania de la inceputuri pina la 1918, Cluj-Napoca, 1980 (in colab. cu V. Tascu);
Tectonica genurilor literare. Bucuresti, 1980;
Octavian Goga, intre colectivitate si solitudine, Cluj-Napoca, 1981;
Introducere in opera lui Ion Agirbiceanu, Bucuresti, 1982. |
REFERINTE CRITICE:
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr.: 7, 1973;
Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, nr. 9, 1974;
L. Ulici, Prima verba (1973-l974), 1975;
E. Manu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 2, 1977;
P. Poanta, in Steaua, nr. 12, 1980;
Al. Sandulescu, in Romania literara, nr. 45, 1981;
M. Scarlat, in Contemporanul, nr. 12, 1983.
|
