Mircea Gesticone biografia
Mircea Gesticone opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GESTICONE Mireea. se naste la 3 mai 1902, Bucuresti - moare in 5 aug. 1961, Bucuresti.
Prozator si poet.
Al cincilea copil al lui Filip Gesticone si al Zamfirei (n. Ursachi). Tatal, avocat, dintr-o familie de negustori ploiesteni, era simpatizant al miscarii socialiste. Mama, descendenta dintr-o familie de mici arendasi din Botosani, prietena cu Sofia Nadejde. Scoala elementara la „Dinicu Golescu" din Bucuresti: cursul inferior al liceului la „Mihai Viteazul", iar cel superior la „Gh. Lazar". lot din Bucuresti; la virsta de saptesprezece ani e admis la Conservatorul din Bucuresti, in anul al IV-lea, dar nu termina studiile muzicale; Facultatea de Drept din Bucuresti (1922-l926); paralel, frecventeaza cursurile Institutului Italian de Cultura. Functionar la Banca Romaneasca (1923-l954).
Debuteaza cu poezia Apotheose in revista Im Roumanie nouvelle (1929); debut editorial cu romanul Razboiul micului Tristan (1937). Dupa moartea sotiei. intr-un accident de tramvai (1948), traieste retras, renuntind la sens. Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1937).
Lirica lui Mircea Gesticone se reduce la douazeci si cinci de poezii scrise in limba franceza si publicate in revista lunara Im Roumanie nouvelle, intre anii 1929 si 1932, plus citeva in limbile romana si franceza, nepublicate, prezentind doar un interes documentar. In paginile aceleiasi reviste tipareste piesa intr-un act. in versuri. Le laby-rinthe d'Eros (1930). Poetul e de o sinceritate cuceritoare, cultiva o delicata sensibilitate in preajma obiectelor si face din eros o stare meditativa in buna traditie romantica. Impresia de ocazional si de compunere libera vine din reactia imediata a omului de cultura in fata peisajului geografic si sufletesc.
Redusa cantitativ, poezia retine astazi atentia si prin caracterul ei de cronica sentimentala a unei virste literare, de care autorul nu s-a mai interesat vreodata. Razboiul micului Tristan (1937) a fost considerat de majoritatea criticilor un debut epic remarcabil („stralucitor debut" - Per-pessicius). Romanul, una dintre cele mai bune carti ale literaturii de razboi, prezinta, dupa o schema aparent politista, destinele citorva personaje confruntate cu evenimentele si viata sociala a Capitalei sub ocupatie. Vlad Robeseu (Relu). eroul principal, ramas in Bucuresti dupa refugiul familiei la Focsani si dupa plecarea fratelui sau. Niky. pe front, o cunoaste pe Olly von Stein, actrita sosita in Romania la varul sau. ofiterul german Otto von Stein, pentru lichidarea unei mosteniri. Actiunea ei ascunde, in realitate, o sustinuta activitate de spionaj, inccrcind sa-si explice o serie de intimplari bizare si stranii coincidente, Rclu afla cu surprindere cae ruda cu Olly, descendenta dintr-o familie poloneza (o membra a acesteia, Olenka Orlowska, fusese casatorita cu strabunicul lui Vlad Robescu, Stefan Radovici). Aventura ascunde un poem al adolescentei, un amestec de luciditate si de poezie a copilariei sustrase, printr-un abil joc al imaginatiei, tragicului inform al razboiului.
In preocuparile aparent indiferente ale personajului stau alaturi imaginea fabuloasa a virstei si intelegerea matura a dramei umane. O atmosfera de suava tensiune erotica amenintata de ecourile cataclismului, in pagini tulburatoare de literatura autobiografica. Romanul Vest, inspirat in parte din vechea istoric a Transilvaniei, publicat in timpul vietii autorului doar fragmentar in Viata Romaneasca (1938-l939), continua Razboiul micului Tristan, cu aceeasi inteligenta analitica si simt al sintezei psihologice. Nu e abandonata nici aici ideea de senzational. insa evenimentul databil si informatia exacta completeaza inventia epica, dind cartii un insolit caracter de cronica documentara.
OPERA:
Razboiul micului Tristan, Bucuresti, 1937;
Razboiul micului Tristan. Vest, ed. ingrijita si pref. de A. Sasu si S. Vlad, Bucuresti. 1983. |
REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I.
|
