Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Mihail Sevastos biografia

Mihail Sevastos

Mihail Sevastos opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SEVASTOS Mihail (prenumele la nastere: Ionel Mihai), se naste la 2 (?, ?) aug. 1892 (in certificatul de nastere scrie, textual: „nu se stie ziua"), Botosani - moare in 24 sept. 1967, Bucuresti.

Poet, prozator, memorialist si traducator.

Fiul lui Artur Stavri, poet (in certificatele de nastere si de deces nu e trecut numele tatalui) si al Elenei Didia Odorica Sevastos, folclorista.

Scoala primara la Iasi (1898-l902). Cursul inferior si superior (sectia clasica) la Liceul Internat „Costache Negruzzi" (1902-l910). Facultatea de Drept a Univ. din Iasi. inca din 1911 corector, apoi secretar de redactie la Viata Romaneasca. Debut poetic cu Cintecul ciobanasului Nacu (1908). Debut editorial cu Rime sprintene (1920), urmat, in timp, de Cronici rimate (1963) si Versuri (1967). A condus Adevarul literar si artistic (1925-l939).

Publica revista Teatrul (1912-l913, impreuna cu G. Topirceanu si Torta (1945). Redactor responsabil la revista Lumea-Bazar.

Colaboreaza la Cuvinlul liber. Convorbiri critice. Facla, Miscarea, Rampa, Lumea, Lumea literara si artistica, Cronica, Adevarul, Dreptatea, Flacara, insemnari literare, Dimineata, Seara, Opinia. Pseud. utilizate: Cronicar, Proletar, Rinaldo, Reinaldo, Yacassa, M. Sever etc. Traduce din Cehov, Serafimovici, Solohov, L. Tolstoi, Turgheniev, Uspenski etc. Proza lui Mihail Sevastos (Aventurile din strada Gradinilor, 1934; Camioneta verde. 1938 - romane; Documente omenesti, 1970 - postum) e a unui jurnalist industrios, sensibilizat de tragicomedia umana, „colectionar de documente omenesti", incapabil sa cultive epica pura. Martor „obiectiv si impartial", el ramine insa memorialistul prestigioasei grupari a Vietii Romanesti (Amintiri de la „Viata Romaneasca", 1956; ed. II, refacuta, 1966). A lasat in ms Amintiri de la „Adevarul literar si artistic".

Concomitent cu o sustinuta activitate publicistica, Mihail Sevastos a cultivat si poezia (Rime sprintene, 1920; Cronici rimate, 1963; Versuri, 1967), cu vocatie aparte pentru cronica rimata, specie de literatura denumita pe drept ocazionala, in acceptia goetheana a termenului. Situate la confluenta dintre ziaristica si literatura, aceste compuneri se constituie intr-o cronica lirica a actualitatii. Mihail Sevastos versifica dezinvolt, cu bun mestesug, cu fantezie si umor, cu gravitate sau revolta, virtuti edificate pe un democratism generos.

Satira, zeflemeaua, accentele vaticinare decid aici tonalitatea unei veritabile poezii sociale. Rimele „sprintene" ale autorului ascund in horbota ingeniozitatii formale dedalul vietii sociale, politice si culturale a Romaniei epocii. in afara cronicilor rimate, Mihail Sevastos a lasat delicate poezii lirice, evocari istorice in versuri, glose in spirit realist „pe marginea cronicilor" autohtone. Prin facilitatea expresiei din cronicile sale. rimate, Mihail Sevastos il secondeaza indeaproape, in redactia Vietii Romanesti, pe G. Topirceanu. In proza, Mihail Sevastos e un colectionar de „documente omenesti" (un volum postum cu acest titlu il reia pe acela al unei rubrici din Viata Romaneasca).

Cu vibratie umana in fata ridicolului si a suferintei, prozele calchiaza realitatea imediata, confruntind-o adeseori cu fictiunea literara, verificare a rebours, remediu impotriva excesului literaturizam. insailarile romanesti (Aventurile din strada Gradinilor, 1934; Camioneta verde, 1935) sint fie creionari de mici drame din periferia ieseana, in care aventura, mahalagismul sint o prezenta generala iar cronica birfelilor, nutrimentul cotidian, fie, in Camioneta verde, un document al luptelor social-politice dintre razboaie, al moravurilor unei lumi care altereaza valorile autentice. Mihail Sevastos ramine insa inainte de toate memorialistul gruparii de la Viata Romaneasca, menit prin virsta si imprejurari acestei calitati de martor in postumitate al etapelor istoricizate deja ale revistei (Amintiri de la „ Viata Romaneasca ", 1956; ed. II, 1966). Corector, secretar de redactie, gramatic si stilist, „director de vara al revistei" (Ibraileanu), unul dintre „tehnicienii" ei, format spiritualiceste, inca din prima tinerete, in ambianta revistei, Mihail Sevastos a cunoscut din interior evolutia gruparii si intregul cerc de colaboratori. Memorialistul e terorizat de datoria de a scrie numai adevarul, chiar cu riscul de a umbri memoria unuia sau altuia. Crochiurile evocative sint agrementate cu anecdote, farse, polemici, nelipsind insa nici pasajele parazitare. Spiritul tutelar al „amintirilor" e Ibraileanu , al carui farmec anatol-franceian, peste bizareriile stiute, traieste difuz in majoritatea paginilor. Nu mai putin C. Stere , M. Sadoveanu , G. Topirceanu , C. Hogas , fratii Botez , Otilia Cazimir , toti „amicii" Vietii Romanesti, dar si profilurile unor colaboratori sau vizitatori incidentali (Galaction , Arghezi , Hortensia Papadat-Bengescu , Caragiale , Bratescu-Voinesti etc.) sint creionate cu duiosie si grija detaliului.

OPERA:
Rime sprintene. Iasi, 1920;
Aventurile din strada Gradinilor, roman. Bucuresti, [1934];
Camioneta verde, roman. Bucuresti, [1935];
Monografia orasului Ploiesti, Bucuresti, [1938];
Carte de bucate. Bucataria romaneasca, franceza, rusa, greaca, ungara, poloneza si germana, Bucuresti, 1939 (ed. II, 1956);
Amintiri de la „Viata Romaneasca", cuvint lamuritor de D. Micu, Bucuresti, 1956 (ed. II, „in intregime refacuta", 1966);
Istorisiri adevarate, Bucuresti, 1961;
Din copilaria lui Ionel, Bucuresti, 1962;
Cronici rimate, cu o pref. de Al. Philippide, Bucuresti, 1963;
Versuri, cu o pref. de Al. Philippide, Bucuresti, 1967;
Documente omenesti. Amintiri, [Bucuresti], . Traduceri: Vitali Bianki, Soricelul Pic. Pe urmele dihaniilor, trad. din ruseste de ~ si Valeria Costachel, Bucuresti, 1948;
f. Logunova, In padurile Smolenskului, in romaneste de -, Bucuresti, 1949;
Al. S. Serafimovici, Pe un sloi de ghiata, in romaneste de ~, Bucuresti, 1949;
M. Al. Solohov, Pamint destelenit, roman, trad. de ~, Bucuresti, 1949 (ed. Vn, 1959, voi. II, trad. in colab. cu L. Bimbulov;
alte ed.: 1960, pref. de I. Grigorescu;
1961, pref. de R. Bilan);
L. N. Tolstoi, Ana Karenina, in romaneste de ~ si R. Donici, Bucuresti, 1950 (ed. noua, Anna Karenina, trad. de Stefana Velisar Teodoreanu, ~ si R. Donici, 1956;
ed. noua, Opere, Vlll-ixi 1957;
1959;
pref. si tabel cronologic de M. Novicov, I-IV, 1972;
l-D, 1980 etc);
Al. Bojaenko, Tinerete, in romaneste de ~, Bucuresti, 1950;
V. P. Ilenkov, Drumul cel mare, in romaneste de ~, Bucuresti, 1951;
O. Havkin, Mereu impreuna, in romaneste de ~, Bucuresti, 1952;
Janka Bryl, Se lumineaza la Zabolotie, trad. din lb. rusa de ~, Bucuresti, 1953;
Al. G. Malyskin, Oameni dintr-unfund de tara, roman, trad. de ~, Bucuresti, 1954;
N. Fere, Dascalul meu. Amintiri despre A. S. Makarenko, trad. de ~, Bucuresti, 1954;
M. Prisvin, Desisul de catarge, trad. de ~, Bucuresti, 1956;
Lev. Kassil-Max Poleanovski, Strada mezinului, roman, trad. de ~ si D. Manu, Bucuresti, 1960;
M. Al. Solohov, Obraznicatura, trad. de ~, Bucuresti, 1961 (ed. II, 1965);
V. Teitelboim, Saminta in' nisip, in romaneste de ~, C. Duhaneanu si P. Teodorescu, Bucuresti, 1961;
Al. Neverov, Taskent, orasul piinii, trad. de ~ si E. Silaghi, Bucuresti, 1962;
Evgheni Permjak, Basmul cu lupul cenusiu, trad. de ~ si T. Constantinescu, Bucuresti, 1962;
Al. Germano, Din pravile nescrise, trad. de ~ si E. Naum, Bucuresti, 1962;
Nagy Istvan, Spre tabara din padure, roman, in romaneste de ~ si Szasz Janos, Bucuresti, 1963;
* *, Basme satirice rusesti, in romaneste de ~ si M. Protopopov, Bucuresti, 1964;
* *, Basme sirbo-croate, trad. de ~ si D. Ganulescu, Bucuresti, 1965;
Branko Copie, Peripetiile lui Nikoletina Bursac, trad. de ~ si V. Vescu, Bucuresti, 1965;
VI. Vancura, Trei riuri, roman, in romaneste de ~ si Alexandra Toader, Bucuresti, 1966;
I. S. Turgheniev, Rudin, in romaneste de ~ si V. Stoian, Bucuresti, 1967;
idem, Un cuib de nobili, in romaneste de ~ si V. Stoian, Bucuresti, 1967;
idem, Fum, in romaneste de ~, Bucuresti, 1969;
idem, Prima iubire. Fum, romane, trad. de M. Cosma, Stefana Velisar Teodoreanu si ~, Bucuresti, 1969 (ed. noua, 1971);
A. P. Cehov, Ivanov, drama in 4 acte, in romaneste de ~ si M. Calmicu, Bucuresti, 1973.


REFERINTE CRITICE:
ConsL Leon, Traver-sind gradinile de zarzavat ale D-lui Sevastos, 1934;
H. Sanielevici, in slujba Satanei?!, II, [1936];
E. Lovinescu, Istoria, II, III;
G. Calinescu, Istoria;
D. Botez, in Viata Romaneasca, nr. 11, 1967;
idem, Memorii, I, 1979;
Z. Ornea, Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea, 1980;
I. Maftei, Personalitati iesene, IV, 1982.