Mihail Gaspar biografia
Mihail Gaspar opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GASPAR Mihail, se naste la 24 ian. 1881, comuna Gataia. judetul Timis - moare in 27 nov. 1929, Timisoara.
Prozator.
Fiul lui Gheorghe Gaspar, preot, si al Elenei (n. ?).
Scoala primara in comuna natala (1888-l892); liceul la Timisoara (1892-l897), Becicherecul-Mare (1897-l898) si Beius (1898-l900); teologia la Caransebes (1900-l903). Preot la Lugoj (1903-l911). Debut cu proza in ziarul Drapelul (1902), sub pseudonimul Sorin (va mai semna si cu pseudonimul Socol Banc, Radu Roman, I. T. Mugur); debut editorial cu volum Japonia (1905).
Colaboreaza la Drapelul, Neamul romanesc literar. Viata Romaneasca, Pagini literare, Cosinzeana, Banatul etc. El insusi editeaza, la Bocsa-Montana, ziarul Drum nou (1923-l929). Avintindu-se in lupta politica a romanilor ardeleni, Mihail Gaspar e condamnat la inchisoare pentru un „delict dc presa" si inchis la Seghedin (1907). Dupa Unirea din 1918, e deputat in Parlamentul de la Bucuresti (1926-l929).
Autor al romanelor istorice In vraja trecutului (1908), Din vremuri de marire (1, 1910) si Fata vornicului Oana (1929).
Prozele scurte din In vraja trecutului (1908) si De-ale vietii (1919) atesta un talent inrudit cu al povestitorilor din raza revistei Tribuna. in traditia inaugurata de I. Slavici si continuata, in Banat, de I. Popovici-Banateanul. G, descrie, in stilul realist, aspecte ale vietii rurale, cu elemente romantice in evocarea patriarhalitatii si etnografiei, sub influenta samanatorista. Cultul sau pentru N. Iorga. care i-a sprijinit scrisul, si pentru modelul sadovenian al romanului istoric il conduc spre cele doua reconstituiri epice din vremea domniei lui Stefan cel Mare,, anticipind trilogia lui M. Sadoveanu.
Romanele Din vremuri de marire (I,1910) si Fata vornicului Oana (1929) se disting prin inventie epica si tipologii contrastante, in gustul romantic: situatiile dramatice abunda, ca si coincidentele, elementele stranii, razbunarile, tenebrosul si lovitura de teatru. Totul povestit intr-o limba sobra, de o surprinzatoare armonie, echilibrind stadiul modern cu cel arhaic, de epoca, fara stridente sau exagerari. Mihail Gaspar e un povestitor autentic, unul dintre putinii pe care i-a dat Banatul, vadind si unele afinitati cu proza din aceeasi epoca a lui Ion Agarbiceanu si traind (amindoi) sub fascinatia eposului sa-dovenian. Ispita romanului deturneaza insa talentul nuvelistului (Romanii din Potlogietc.), orientindu-l catre problematizare si personaje chinuite de intrebari (Carnetul lui Radu Roman, 1910; Casa cu obloane verzi, 1926 -ambele ramase in foiletoanele unor reviste), mult sub ceea ce vocatia autentica a lui Mihail Gaspar putea sa realizeze.
OPERA:
Japonia, Lugoj, 1905;
in vraja trecutului, Lugoj, 1908;
Din vremuri de marire, I, Valenii de Munte, 1910;
Blastam de mama. Domnisoara Marta, Arad, 1916 (ed. II, 1942);
De-ale vietii. Lugoj, 1919;
Fata vornicului Oana. Bucuresti, 1929 (ed. II, ingrijita si studiu introductiv de G. C. Bogdan si Doina Bogdan-Dascalu, Timisoara, 1974);
D/n vremuri de marire, ed. ingrijita, studiu introductiv, tabel cronologic si bibliografie de G. C. Bogdan si Doina Bogdan-Dascalu, Timisoara, 1982. |
REFERINTE CRITICE:
Em. Bucuta. in Viata literara, 30 nov. 1929;
L. Costin, Scriitorul banatean Mihail Gaspar, Craiova, 1930;
I. Breazu, Povestitori ardeleni si banateni pana la Unire, 1937: P. Oalide, in Scrisul banatean, nr. 9, 1961;
Tr. L. Biraescu, in Orizont, nr. 48, 1974.
|
