Mihai Stoian biografia
Mihai Stoian opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STOIAN Mihai, se naste la 25 dec. 1927, Galati.
Prozator.
Fiul lui Heinrich Stoian, meserias, si al Paulei (n. '?).
Studii liceale la Bucuresti (bacalaureatul in 1946). Licentiat al Facultatii de Psihologie si Pedagogie a Univ. din acelasi oras (1951). Diferite activitati redactionale la revista pentru copii: Licurici. Pionierul, Pogonici (1948-l951). Redactor la Gazeta literara (1963) si la Luceafarul (1964-l967). Din 1967, liber profesionist.
Debuteaza in ziarul Victoria al lui N. D. Cocea (1946). Colaboreaza la Romania literara, Tribuna s. a. Autor de romane (Mica e vacanta mare, 1956; Soare cu dinti, 1979; Andra, 1982), nuvele (Nimeni nu se naste erou, 1962; Premiera, 1963; Vacanta sentimentelor, 1966; O zi pentru nemurire, 1984), reportaje (Generatia '62, 1963; Azi, 1966; Drum de lupta, drum de pace, 1981; Nici cuceritori, nici cuceriti, 1981), anchete pedagogice si sociale (Ancheta printre minori, 1967; 5 romane traite, 1972; Minori in deriva, 1972; Moartea unui savant: Nicolae lorga, 1975; Procesul unui proces, 1978), literatura pentru copii (Eu, Tica si altii, 1954; Gainusa de aur. 1954; Povesti de la fereastra mea. 1960). Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1965.
In primii ani, Mihai Stoian da la iveala carti pentru copii, basme, povestiri, un roman (Mica e vacanta mare, 1956), o piesa pentru teatrul de papusi (Strajerul marii, 1956), scrise alert, cu imaginatie si umor delicat. Dupa citeva volume de proza scurta, pe probleme ale tineretului (Nimeni nu se naste erou, 1962; Premiera, 1963; Vacanta sentimentelor, 1966), abordeaza genul literaturii-document, in care este deschizator de drum la noi. Animat de un instinct reportericesc de buna calitate, scriitorul se implica pasionat in variatele probleme ale actualitatii, obligindu-si cititorii la reflectie pe marginea unor „cazuri" incitante. Prin reportaje propriu-zise (Generatia '62, 1963; Azi, 1966) sau prin „anchete" (Ancheta printre minori, 1967; 5 romane traite, 1972; Minori in deriva, 1972), descopera aspecte perfectibile in viata sociala, iscodind cauze si, uneori, cautand remedii.
Tineretul ocupa un loc predilect, dar nu exclude alte teme (Razboi pentru inima, 1970). Alte „anchete" (Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon, 1968; Moartea unui savant: Nicolae lorga, 1975; Procesul unui proces, 1978) sau „reportaje" (Nici cuceritori, nici cuceriti, 1981) se adreseaza documentelor pentru a reconstitui situatii ale istoriei nationale cu semnificatii pentru prezent: viata unui haiduc, ultimul act al unei mari tragedii nationale: asasinarea marelui savant N. lorga, sau reconstituirea pasionatului proces al Memorandumului. Dincolo de pasiunea adevarului, o stiinta a conducerii scenariului si a alcatuirii colajelor da acestor carti nota de „senzational" specifica genului. Si cartile de stiinta popularizata (pedagogie) au atribute asemanatoare, dorindu-se expresii ale aceluiasi dialog stabilit de scriitor cu realitatea contemporana. Dezbaterea interogheaza gresite mentalitati pedagogice (Dreptul la bataie?, 1967; Adolescenta, o primejdie?, 1968; Abecedarul parintilor, 1972).
Literatura de fictiune are si ea un pronuntat caracter de pedagogie sociala. Romanul Soare cu dinti (1979), experiment singular in literatura romana, organizeaza dupa principii ale fictiunii epice un material strict autentic, urmarind meandrele evolutiei a trei baieti de la Casa de copii care ajung la Casa de reeducare, cautind radacinile dramei si dezvaluind responsabilitati familiale si sociale. Alternarea comentariului si a „reprezentarii" cu analiza (supozitia) psihologica, alaturarea mai multor versiuni asupra aceluiasi fapt, anticiparile si rememorarile sint procedee de tehnica romanesca moderna puse la contributie cu siguranta si eficienta. La granita dintre proza artistica si publicistica, aceasta literatura are autenticitatea adevarului concret si, nu o data, puterea de a figura cu forta de sugestie intrebari din cele mai grave pentru omul contemporan.
OPERA:
Eu, Tica si altii, literatura pentru copii, Bucuresti, 1954;
Gainusa de aur, literatura pentru copii, Bucuresti, 1955;
Mica e vacanta mare, roman, Bucuresti, 1956;
Strajerul marii. Bucuresti, 1956;
Cum a plesnit bostanul de prea mult ris. Bucuresti, 1956;
Povesti de la fereastra mea, literatura pentru copii, Bucuresti, 1960;
Nimeni nu se naste erou, nuvele, Bucuresti, 1962;
Premiera, nuvele. Bucuresti, 1963;
Generatia '62, reportaje, Bucuresti, 1963;
Reporter in ancheta. Bucuresti, 1965;
Vacanta sentimentelor, nuvele. Bucuresti, 1966;
Azi, reportaje, Bucuresti, 1966;
Ancheta printre minori. Bucuresti, 1967;
Dreptul la bataie?. Bucuresti, 1967;
Adolescenta, o primejdie?, 1968;
Ramin parintii repetenti?. Bucuresti, 1968;
Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon, Bucuresti, 1968;
Vieti interzise, Bucuresti, 1970;
Razboi pentru inima. Bucuresti, 1970;
Fetele despre baieti, baietii despre fete, Bucuresti, 1971;
5 romane traine. Bucuresti, 1972;
Minori in deriva. Bucuresti, 1972;
Abecedarul parintilor. Bucuresti, 1972;
Modele si „modele" de viata. Bucuresti, 1973;
Eroare judiciara. Bucuresti, 1974;
Dosarul unei crime politice: N. lorga. Bucuresti, 1975;
Moartea unui savant: N. lorga. Bucuresti, 1975;
Meseria mea e viata. Bucuresti, 1976;
Maturitatea, o treapta, un prag?. Bucuresti, 1976;
21 h, 22' seism. 4 martie si dupa. Bucuresti, 1977;
Procesul unui proces. Bucuresti, 1978;
Soare cu dinti, roman, Bucuresti, 1979;
Planeta adolescenta, Bucuresti, 1980;
Drum de lupta, drum de pace, reportaje, Bucuresti, 1981;
Nici cuceritori, nici cuceriti, reportaje, Bucuresti, 1981;
Andra, roman. Bucuresti, 1982;
O zi pentru nemurire, roman-colaj, Bucuresti, 1984;
Trei masti pentru Marie, Bucuresti, 1987;
ingerul mortii: exterminatorul dr. Mengele, Bucuresti, 1988. |
REFERINTE CRITICE:
I. D. Balan, Conditia creatiei, 1968;
E. Uricaru, in Steaua, nr. 12, 1973;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 48, 1973;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 18, 1974;
I. Vlad, in Tribuna, nr. 44, 1975;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 50, 1975;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 40, 1975;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 41, 1975;
V. Ardeleanu, in Steaua, nr. 12, 1975;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 34, 1976;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 48, 1978;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 34, 1978;
V. Andru, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1978;
N. Barna, in Romania literara, nr. 5, 1980;
D. Mutascu, in Saptamina, nr. 572, 1981;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 21, 1983;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 34, 1985;
I. Holban, in Cronica, nr. 51, 1986;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 30, 1987;
G. Pruteanu, in Convorbiri literare, nr. 12, 1988;
P. Pardau, in Romania literara, nr. 28, 1989;
A. Goci, in Luceafarul, nr. 30, 1989.
|
