Mihai Gafita biografia
Mihai Gafita opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GAFITA Mihai (prenumele la nastere: Vlad-Mihai), se naste la 21 oct. 1923 comuna Baia, judetul Suceava - moare in 4 mart. 1977, Bucuresti.
Critic si istoric literar.
Fiul lui Vasile Gafita, functionar, si al Anei (n. Taranita). Tatal lui Gabriel Gafita si frate cu Viniciu Gafita. Clasele primare in comuna natala (1929-l933); Liceele „Nicu Gane" din Falticeni (1933-l939) si „August Treboniu Laurian" din Botosani (1940-l941); Institutul Politehnic din Bucuresti, sectia electromecanica (194l-l942); Facultatea de Litere si Filo-sofie (absolvitain 1946).
Debuteaza cu versuri in Universul copiilor (1938), revista la care mai tirziu va fi secretar de redactie (1942-l945), redactor al paginii de jocuri (1943-l944) si succesoral lui N. Batzaria la directorat (1945-l948); aici publica sub diverse pseudonimul (Mihail Baiseanu, Mihai Moldovan, Dan A. Soimu, Dana Soimu, Mihai Vlad, Mihai Dimiu, Aura Grui, S. Tih, Manuela Opris, Gabriela Mocanii, Saadi Firuzetc.) romane pentru copii, povesti, versuri, povestiri rimate si ritmate, cuvinte incrucisate etc.
Adevaratul debut si-l considera pe acela din . cind publica in Universul copiilor un basm in versuri, iar in Academia (rev. al carei secretar de redactie a fost in 1944 si 1945). art. critice. Primul presedinte (1946-l948) al Uniunii Nationale a Studentilor Romani de la fondarea acesteia. Prof. de matematica la Damaroaia, linga Bucuresti (1948-l950); prof. de istoria literaturii romane Ia Scoala de Literatura ..Mihai Eminescu", unde conduce si Seminarul de creatie, adica cenaclul literar (1950-l955); lector univ. de estetica si teoria literaturii (1955-l968); redactor si sef al sectiei de critica la revista Viata Romaneasca (195l-l954) si Gazeta literara (1954-l956); secretar al Uniunii Scriitorilor (1956-l960); redactor-sef la Editura de'Stat pentru Literatura si Arta, ulterior la Editura pentru Literatura, unde conduce sectorul de literatura romana contemporana (1960-l969); sef de sectie la Editura Univers (1969-l970); redactor-sef al Editurii Cartea Romaneasca (1970-l977). Doctor in filologie (1973).
Ingrijeste ed. din opera lui Duiliu Zamfirescu, Cezar Petrescu. I. Al. Bratescu-Voinesti", I. C- Visarion, Vasile Alecsandri. Emil Girleanu. Anton Holban, I. Minulescu. Ion Petrovici s.a. Slirseste tragic, la cutremurul din 1977, impreuna cu sotia sa. cu A. E. Baconsky", Veronica Porumbacu si M. Petroveanu.
Rodajul editorial s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru istoricul literar care. in 1963, debuta cu o monografie Cezar Petrescu (dupa ce, vreme de aproape un deceniu. ingrijise si prefatase nenumarate editii din opera prozatorului), conceputa traditional. La un nivel de realizare superior, aceleasi sint calitatile impunatoarei monografii Duiliu Zamfirescu (1969), care depaseste nu doar prin masivitate, dar si prin grad de profesionalitate precedentele trei incercari monografice asupra scriitorului, semnate de N. Petrascu, L. Predescu si Al. Sandulescu, beneficiind si de consistenta unei mai sigure baze filologice si istorico-lite-rare, pe care i-o furnizeaza cea mai cuprin zatoare si mai stiintific realizata editie Duiliu Zamfirescu din cite s-au publicat pina in prezent (MV, 1970-l974).
Adept consecvent al investigatiei si explicatiei biografice in istoria literaturii, Mihai Gafita postuleaza intre ..viata" si „opera" un ineludabil determinism genetic, dar aspira si la o autodepasire a pozitivismului biografic prin insertie subiectiva. Finalitate pentru a carei atingere istoricul literar exploreaza, sagace si neobosit, orice posibila cale de acces inspre Fata ascunsa a lunii (titlul unui volum de „studii de istorie literara", 1974), ceea ce vrea sa insemne „infatisarea ascunsa, necunoscuta a personalitatii scriitorilor, a vietii literare, a cartilor" - tarim care „e de mai multa vreme fascinatia sau obstinatia lui".
O mai completa si mai clara sistematizare a conceptiei proprii asupra istoriei literare ofera in volumul Flautul lui Marsias (1977), de altfel cea mai alerta si mai personala dintre cartile sale, gratie unei acute observatii memorialistice si unei agile speculatii eseistice pe care seriozitatea absorbita a istoricului literar le eclipsase pina atunci. „Studiul literaturii ni se pare a comporta in principal patru straturi de cunoasteri si investigatii" - citim in capitolul Subiectiv si obiectiv (Literatura in perspectiva istoriei), reluat si in volumul selectiv. Studii de istorie literara (1979): opera literara insasi (stratul intii); cunoasterea „neutra", „tinind de dictionar, de enciclopedie sumara" (stratul al doilea); „materia sublimata in opera" (stratul al treilea) si, in sfirsil. „materia intima privitoare la scriitor" (stratul al patrulea). Si toate acestea, cu un impenitent zel istorico-literar, ce nu demobilizeaza nici chiar in fata evidentei relativitatii lor: „Cunoscindu-le, nu sporim neaparat valoarea estetica a operelor, doar o luminam, sporim receptarea ei. accesul cititorului la ea".
OPERA:
Norocel si Smeul Smeilor, basm in versuri, Bucuresti, 1946;
Titilica Spaima Smeilor, basm in versuri. Bucuresti, 1947;
Cezar Petrescu, monografie. Bucuresti. 1963;
Scriitori romani contemporani. Prozatori - Poeti - Dramaturgi. Bibliografie de recomandare pentru bibi., in colab. cu T. Banu-lescu. Bucuresti, 1964;
Duiliu Zamfirescu, monografie. Bucuresti, 1969;
Faia ascunsa a lunii. Studii de istorie literara, epoca 1870-l900. Bucuresti, 1974;
Flautul lui Marsias. Schite literare. Bucuresti, 1977;
Studii de istorie literara, ed. de G. Gafita, pref. de Aurelia Batali, Bucuresti, 1979. |
REFERINTE CRITICE:
L. Baconski, Marginalii critice si istorico-litcrare, 1968;
Ov. S. Crohmalni-ceanu, in Romania literara, nr. 38, 1969;
M. Petro-veanu, in Viata Romaneasca, nr. 3, 1970;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 9, 1975;
M. [orgulescu, Al doilea rond, 1976;
9 pentru e te mita ic. 4 martie 1977, ed. de M. Micu si Gh. Tomozei, 1977;
Alex. Stef'anescu. Preludiu, 1977;
Al. Geor-ge. La sfirsitul lecturii, II, 1978;
M. Ungheanu, Lecturi si rocade, 1978;
I. Marcos, in Steaua, nr. 1, 1978;
Gh. Grigurcu. intre critici, 1983.
|
