Michael Astner biografia
Michael Astner opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ASTNER MICHAEL
Poet.
De asemenea, traducator si publicist.
S-a nascut la 1 septembrie 1961 in Apoldu de Sus (Sibiu).
Este fiul lui Michael Astner, morar, si al Mariei Astner (n. Weber), casnica. A absolvit liceul "Samuel von Brukenthal" din Sibiu in 1980 si Facultatea de Filologie (sectia germana - engleza) a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, in . Este membru al Clubului 8 (Iasi) si al gruparii "Holzmarkt" (Tubingen).
Intre 1983 - 1984 a fost muncitor necalificat la BATMA 32 Sibiu. in perioada 1985 - 1988 a fost redactor si mai apoi secretar general de redactie la revista studenteasca "Dialog" (Iasi). Intre 1988 -l990 a fost profesor de germana la Zalau; ulterior devine asistent la catedra de germana a Facultatii de Litere a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi (1990 - . 1995 - 1996). intre 1994 - 1995 a fost secretar auxiliar la un camin de batrini din Tubingen.
Debuteaza publicistic cu poezie in 1985 in limba germana in "Neue Li-teratur", iar in 1987 in limba romana in "Dialog".
Debutul editorial are loc in 1999 cu volumul despre calitatea unui timp (poezii, Ed. Outopos, Iasi).
Colaboreaza la: "Amfiteatru", "Contrafort", "Contrapunct", "Convorbiri literare", "Cronica", "Curentul", "Dialog", "Dilema", "Echidistante", "Eupho-rion", "Jassyer Beitraege zur Germanistik", "Litera" (Iasi), "Monitorul de Iasi", "Neue Literatur", "Opinia studenteasca", "Poesis", "Suedostdeutsche Vierteljahresblatter" (Munchen), "Symposion" (Freiburg im Breisgau), "Timpul", "Tribuna Romaniei", "Wochenpost" (Berlin).' A editat impreuna cu Andrei Corbea volumul Kulturlandschaft Bukowina (Iasi, 1990).
A tradus in limba germana poezii de Daniel Turcea si volumul Das Haus mit den gelben Gardinen / Casa cu storuri galbene (Ed. Polirom, Iasi, 1998) de Mariana Codrut.
In 1995 a fost finalist la concursul literar "Open Mike" (Berlin), in 1992 a beneficiat de o bursa DAAD a Universitatii din Freiburg im Breisgau.
Lucreaza ca si publicist si traducator liber-profesionist.
Au formulat opinii critice despre volumul de debut al autorului: O. Nimigean ("Contrafort", nr. 7/1996); Al. Calinescu - Placerea scrisului, placerea lecturii ("Monitorul de Iasi", 12 nov. 1999); Mariana Codrut - Teutonul roman si poezia ("Monitorul de lasi". 12 nov. 1999); Cristina Cirstea -Michael Astner si poezia calitatii ("Convorbiri literare", nov. 1999); Radu Pavel Gheo - O alternativa culturala: Club 8 ("Orizont", nr. 3/2000); Codrin Liviu Cutitaru ("Observator cultural", nr. 5/2000).
Referinte critice:
"Sensibilitate si ironie, sarcasm si nostalgie sint citeva din notele predominante ale acestui volum [despre calitatea unui timp] semnat de Michael Astner, poet pentru care nu numai calitatea unui timp conteaza, ci si calitatea poeziei pe care o scrie"
(Cristina Cirstea, "Convorbiri literare", nov. 1999)
"La poezia lui Michael Astner m-a frapat intensitatea temei autobiografice, de pilda in textul intitulat fragment. Astfel de poeme tradeaza, in chip evident - n-as vrea sa spun un lucru nelalocul lui - o criza de identitate profunda, avindu-si originea in contextul istoric al totalitarismului, si care, in plan literar, devine deosebit de fecunda. Debutul dlui Michael Astner recomanda, dintru inceput, un poet in toata puterea cuvintului."
(Alexandru Calincscu, "Monitorul de lasi", 12 nov. 1999)
"Manevrind ironia si absurdul, amintind uneori de Urmuz (ce ziceti si de un titlu ca Tutulan si Ududek?) sau de Kafka (in balada plinutei popesco), Michael Astner se joaca serios chiar cu propria sa imagine de creator. Pana la capat, volumul [despre calitatea unui timpj oglindeste o transformare a poetului, traversarea unor etape care i-au fost necesare pentru a se instala in (in)stabilitatea intervalului. Nimic nu sugereaza ca autorul si-a gasit o formula lirica absolut personala, ci mai degraba ca exact amestecul de strategii lirice, schimbarea de tonalitate si jocul intertextual sau lingvistic il individualizeaza si-l fac sa se simta in largul sau. Drept dovada sta unul din cele mai reusite poeme ale volumului, pitzipoanca si tziparul, o replica poznasa la meditatia solemna asupra creatiei din poemul Timbru al lui Ion Barbu."
(Radu Pavel Gheo, "Orizont", nr. 3/2000)
|
