Micaela Slavescu biografia
Micaela Slavescu opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
SLAVESCU Micaela, se naste la 17 mart. 1929, Bucuresti.
Traducatoare.
Fiica inginerului Oliviu Slavescu si a Gabrielei (n. Cavaliotti).
Scoala primara la Bucuresti, urmata, in aceeasi localitate, de „Scoala Centrala de Fete" (1939-l947). Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (sectia italiana-franceza, 1947-l951). Dupa absolvire, lucreaza la Directia Presei, la I.P.I.A. si apoi la Catedra de franceza a Univ. din Bucuresti, ca lector.
Debuteaza editorial cu o antologie de umor in 1b. franceza, Humour enfrancais de tous Ies coins de tous Ies ages (1963). in paralel cu lucrari didactice, publica numeroase traduce din literatura franceza (Ch. Nodier, G. de Nerval, V. Hugo, CI. Bremond s. a.), prefata la opere de autori clasici si moderni - La Fontaine, Corneille, Moliere, H. Nonnier, Edmond Rostand, M. Druon, M. Toumier s. a. A tradus in limba franceza o antologie de basme romanesti (Contes populaires roumaines, 1979), opere de Lucian Blaga , Marin Preda , Geo Dumitrescu , precum si lucrari cu profil istoric sau de istoria artei si a civilizatiei. Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1979, pentru traduce in limba de circulatie a unor opere romanesti.
O indelungata activitate literara in slujba crearii unor „lumi alternative" (in acceptiunea lui G. Steiner), caracterizata prin acuratete filologica si sensibilitate, o recomanda pe Micaela Slavescu ca pe o eminenta cunoscatoare a limbii, literaturii si civilizatiei franceze, cu care a mijlocit cititorului roman nu putine contacte benefice. in egala masura, ea a contribuit, prin traduceri in volum sau risipite in paginile unor reviste (indeosebi Revue roumaine si Secolul 20) la constituirea unei imagini coerente si comprehensive a societatii si culturii romanesti moderne destinata cititorului francez. in aceasta directie se evidentiaza, printre altele, talmacirile excelente - cu solutii nu o data ingenioase si originale - din repertoriul basmului romanesc (Contes populaires roumaines, 1979), editia bilingva Billiard (1981) din creatia poetica a lui Geo Dumitrescu , antologia de proza scurta de Marin Preda (L'Horizon bleu de la mort, 1982), dramaturgia lui Lucian Blaga (1986).
Bogata si diversificata, activitatea de traducator a Micaelei Micaela Slavescu mai cuprinde si studii de istorie si istoria artei, memorialistica. A semnat versiunea franceza a comentariilor ce insotesc multe albume de arta aparute la Editura „Meridiane". Contributiile sale de istoric literar si interpret al fenomenului cultural francez s-au concretizat in prefete, note, editii critice sau in colaborarea la dictionare de profil si tratate academice de istorie a literaturii franceze. Buna polemista, Micaela Slavescu se remarca si prin luarile de pozitie fata de modul cum este reflectata cultura romaneasca in unele publicatii straine.
OPERA: Humour en frangais de tous Ies coins de tous Ies ages. Recueil des plaisanteiries el des anecdotes, texte culese si adnotate de ~, Bucuresti, 1963; Dictionar al literaturii franceze (coordonator si coautor). Bucuresti, 1972; Histoire de la litterature frangaise (coautoare). Bucuresti, . Traduceri: J. F. Muller, Pictura moderna. Bucuresti, 1967; L. Venturi, Pictori moderni. Bucuresti, 1968; idem, De la Manet la Lautrec(in colab. cu Constanta Tanasescu), Bucuresti, 1968; Ch. Nodier, Trilby. Povestiri fantastice (in colab. cu B. Brezianu), Bucuresti, 1973; Marin Tarangul, Boscn, Paris, 1974; Al. Tanase, Culture, civilisation, humanisme, Bucuresti, 1974; Costin Murgescu, L'Economie socialiste de la Roumanie, Bucuresti, 1974; E. Schileru, L'lmpressionisme, Bucuresti, 1975; V. Hugo, Hanul din Islanda, Bucuresti, 1976; Virgil Candea, Breve histoire de la Roumanie, Bucuresti, 1977; Gerard de Nerval, Calatorie in Orient, Bucuresti, 1977; Contes populaires roumaines. Bucuresti, 1979; Maurice Druon, Fericirea unora. Bucuresti, 1979; Claude Bremond, Logica povestirii, Bucuresti, 1981; Geo Dumitrescu, Billiard, Bucuresti, 1981; Marin Preda, L'Horizon bleu de la mort. Bucuresti, 1982; Radu Florescu, L'Art de l'antiquite daco-roumaine. Bucuresti, 1986; Lucian Blaga, Theatre, Bucuresti, 1986. |
REFERINTE CRITICE: D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 19, 1977; M. Moga, in Contemporanul, nr. 24, 1979; R. Toma, in Revue roumaine, nr. 11, 1979.
|