Micaela Ghitescu biografia
Micaela Ghitescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GHITESCU Micaela (prenumele la nastere: Micaela-Alexandra), se naste la 18 iul. 1931, Bucuresti.
Traducatoare.
Fiica lui Constantin Ghitescu. chirurg, si a Mariei-Eliza (n. Papacostea), licentiata in litere.
Studii elementare, medii si liceale in Bucuresti, la Scoala Evanghelica de Fete si la liceele ..Carmen Syl va" si „Gh. Lazar" (1937-l949); Facultatea de Filologie, sectia limba si literatura franceza, a Univ. din Bucuresti (1949-l952; 1955-l957).
Intre 1952 si 1955 este arestata pentru elatii cu Franta si condamnata la inchisoare. intre 1959 si 1970 lucreaza ca muncitor necalificat, apoi ca traducator tehnic si ca documentarist la Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si de Cercetari Farmaceutice din Bucuresti; redactor la Bibi. Centrala Pedagogica (197l-l986). Studiaza singura spaniola si portugheza, limbi din care traduce incepind din 1964.
Colaboreaza cu art. si traduce la revista din tara (Romania literara. Luceafarul, Secolul 20) si din strainatate (Jornal de Letras, Artes & Ideias, Letras & Letras, Nos, Revista de Lusofonia. Queiro-siana - Portugalia; Translitterature - Paris).
Debuteaza cu o traduce din Miguel Angel Astu-rias (1964, in colab. cu Paul Teodorescu). Intensa activitate de traduce mai ales din literaturile portugheza (Fernao Mendes Pinto, Almeida Garrett, Alexandro Herculano, Eca de Queiros, Femando Namora, A. Ruben, Dinis Machado, Urbano Tavares Rodrigues. Americo Guerrei-ro de Sousa) si braziliana (Erico Verissimo, Jose Sarney), dar si din literaturile engleza (H. Fielding). franceza (Pierre-Dominique Gais-seau), canadiana (Stephen Leacock, in colab. cu T. Mainescu).
A tradus in limba portugheza din poezia lui L. Blaga si Micaela Ghitescu Bacovia si este autoarea unor lucrari cu caracter practic si utilitar, destinate invatarii limba spaniola si portugheza (Dictionar spaniol-roman, 1976; Dictionar roman-spaniol, 1976; Dictionar de proverbe spaniol-porlughez-ronian, 1980; Mica gramatica portugheza, 1984). Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti (1984); Medalia ,.Pr6-mio da Tradicao" a Soc. de Lb. Portugheza din Lisabona (1986).
Dupa un inceput oarecum indecis si eclectic (traduce Jo sepii Andrews de H. Fielding. dar si o lucrare de etnologie, precum Shangrilla, vale pierduta in preistorie de Pierre-Dominique Gaisseau, Miguel Angel Asturias sau povestiri umoristice de canadianul Stephen Leacock), Micaela Ghitescu se angajeaza in realizarea versiunilor romanesti ale citorva capodopere ale literaturii portugheze: celebra Peregrinacao de aventurosul Fernao Mendes Pinto (navigator, negustor, pirat, iezuit care. amestecind fictiunea cu realitatea, scrie in secolul al XVI-lea, prin aceasta carte, cea mai vie relatare a marii epopei maritime portugheze); scrieri fundamentale ale romanticilor portughezi (O Bobo - Mascariciul -. de Alexandre Herculano; faimoasele Viagens na ininha terra - redate sub titlul Calatorie prin tara mea-de Almeida Garrett), citeva dintre romanele celui mai important prozator lusitan al secolului trecut. Jose" Maria Eca de Queiros (O Crime do Padre Amaro - Crima parintelui Amaro, O Primo Basilio - Varul Bazilio, Os Maias - Familia Maia, A Reliquia -Relicva).
Li se adauga traduceri din cunoscuti autori portughezi contemporani (Femando Namora, Urbano Tavares Rodrigues. Dinfs Machado, A. Ruben, Americo Guerreiro de Sousa) si brazilieni (Erico Ven'ssimo), unele oarecum circumstantiale (Jose Sarney era in 1986, cind a fost tradus, presedintele Braziliei). Autoare a unor utile lucrari destinate invatarii limbii spaniole si a portughezei (o gramatica, dictionare, un dictionar de proverbe), dar si a unor versiuni portugheze din poezia lui Lucian Blaga si Micaela Ghitescu Bacovia (in seria editiilor bilingve promovate de Editura Minerva) Micaela Ghitescu demonstreaza o remarcabila consecventa in dezvoltarea cunoasterii spatiului cultural lusofon in Romania, netiaducind la intimplare, ci lasind sa se intrevada - ceea ce nu este deloc lipsit de insemnatate-un ambitios proiect, bine articulai, de inzestrare a bibliotecilor romanesti cu operele esentiale ale literaturii portugheze.
OPERA:
Dictionar spaniol-roman. Bucuresti, 1976;
Dictionar roman-spaniol, Bucuresti, 1976;
Dictionar de proverbe spaniol-portughcz.-roman. Bucuresti, 1980;
Mica gramatica portugheza, Bucuresti, . Traduceri: M. A. Asturias, Week-end in Guatemala, in colab. cu P. Teodorescu, Bucuresti, 1964;
S. Leacock, Povestiri umoristice, in colab. cu T. Mainescu, Bucuresti, 1965;
H. Fiel-d'ing.Joseph Andrews, Bucuresti, 1966;
P.-D. Gais-seau, Shangriila, vale pierduta in preistorie, 1966;
Eca de Queiros, Crima parintelui Amaro, Bucuresti, 1968;
F. Namora, Casa vagabonzilor. Minele din San Francisco, Bucuresti, 1970;
Eca de Queiros, Relicva. 1972;
F. M. Pinto, Peregrinare, Bucu-resti, 1974;
E. Verfssimo, Incident la Antares, Bucuresti. 1975;
A. Herculano, Mascariciul, Bucu-resti, 1976;
Eca de Queiros, Familia Maia. 1978;
Almeida Garrett, Calatorie prin tara mea. Bucuresti, 1979;
L. Blaga, A mifagrosa semente / Mira-bila saminta, Bucuresti, 1981;
D. Machado. Ce spune Molero, Bucuresti, 1981;
E. Verfssimo, Domnul ambasador. Bucuresti, 1981;
G. Bacovia, Plumb/Chumbo, Bucuresti, 1983;
Eca de Queiros, Varul Bazilio, 1983;
A. Ruben, Turnul familiei Barbeta, Bucuresti, 1984;
J. Sarney, Apele de miazanoapte. Bucuresti, 1986;
U. Tavares Rodrigues, Nesupusii. Sfirsit de exil, Bucuresti. 1987;
A. Guer-reiro de Sousa, Compozitie la viitor. Cronos, Bucuresti, 1988.
|
REFERINTE CRITICE:
F.V. Peixoto da Fonseca, in A Bem da Lingua Portuguesa, Lisabona, nr. 8-9, 1969;
idem, ibidem, nr. 19, 1973;
Manuel da Paiva Boleo, in Revista Portuguesa de Filologia, Coim-bra, voi. 17, 1975-l978;
D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 6, 1979;
F. V. Peixoto da Fonseca, in A Bem da Lingua Portuguesa, Lisabona, nr. 3, 1979;
idem, ibidem. nr. l-2, 1980;
Roxana Emines-CU in Cahiers roumains d'etudes litteraires, nr. 2, 1981;
idem, in Romania literara, nr. 26, 1981;
D. Novaceanu, ibidem, nr. 13, 14, 1982;
D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 17, 1982;
M. Zamfir, in Romania literara, nr. 9, 1986;
R. Munteanu, ibidem, nr. 18, 1986;
D. Novaceanu, ibidem, nr. 20, 1986;
M. Zamfir, ibidem ;
D. Munteanu, in Contemporanul, nr. 28,1986;
M. Ivanescu, in Transilvania, nr. 7, 1986;
Dana Diaconii, in Convorbiri literare, nr. 8, 1986;
C. Vaz Marques, in Jornai de Le tras, Artes & Ideias, Lisabona, nr. 312, 1988: Lucinda Ferreira, in Jornal de Coimbra, Coimbra, nr. 20, 1988;
N. Balta, in Suplimentul literar-artistic al „Scinteii Tineretului", nr. 28, 1989.
|
