Miahi Isbasescu biografia

Miahi Isbasescu


Miahi Isbasescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ISBASESCU Mihai, se naste la 14 ian. 1915, Bucuresti.
Istoric literar, filolog si traducator.

Fiul lui Dumitru Isbasescu, medic veterinar, si al Filofteiei (n. Stilpeanu). Colegiul „Sf. Sava" din Bucuresti (absolvit in 1932); Facultatea de Litere si Drept a Univ. din Bucuresti (licenta in 1936).

Doctor in filologie germana cu teza Mintie und Liebe la Univ. din Tubingen (1939).

Cariera universitara la Bucuresti.

Debuteaza in Curentul literar cu Lirica de dragoste a cintaretilor cavaleri germani (1940). Studii de literatura si limba germana, publicate in revista de specialitate din tara si strainatate, dictionare bilingve, cursuri universitare, prefata si portrete (la traduce din literatura germana), precum si numeroase traduce Membru in Institut fiir Deutsche Sprache din Mannheim; in curatoriul Soc. internationale „Faust-Geseltschaft" (1964).

Medalia de aur „Goethe" a Institutului Goethe si a Acad. Germane din Munchen (1970).



Colaboreaza la Universul literar, Curentul literar, Vremea, Gazeta literara, Contemporanul, Seco-M20etc. Traduce din Th. Bernhard, H. Boli, E. Canetti, H. von Doderer, Fr. Durrenmatt, Goethe, W. Hauff, H. von Hofmannstahl, Fr. Kaf-ka, H. Kipphardt, H. Laxness, Th. Marin, D. Noii, Fr. Schiller, R. Schuder, F. von Saar, Theun de Vries, E. Wickert, H. Zillich, precum §i Walhalla si Thule, repovestire a unor mituri si legende germane. A alcatuit antologia de scriitori romani contemporani Eine Welt wird geboren, in colab. cu Al. A. Sahighian (1974).

Autor al Istoriei literaturii germane de la origini pina in prezent (1968), Miahi Isbasescu se impune prin rigoare si probitate in studii introductive informate si pertinente la traduce din literatura germana. Premiul Uniunii Scriitorilor (1978).

La inceputul activitatii sale, germanistul Miahi Isbasescu s-a interesat cu precadere de literatura germana veche, careia i-a dedicat citeva studii interesind specialistii, dar si lucrari destinate unui public mai larg. Alaturi de dictionare, excelent apreciate in lumea filologilor, o ampla Istorie a literaturii germane de la origini pina in pre-zenf (1968) reprezinta aportul cel mai de seama al lui Miahi Isbasescu la cunoasterea in spatiul nostru cultural a culturii germane. Organizind materialul pe epoci si curente, autorul urmareste evolutia fenomenului literar pe fundalul dezvoltarii so-cial-economice schitat din perspectiva materialismului istoric. Reflectarea dinamicii social-politice in literatura, precum si atitudinea implicita sau explicita a diversilor scriitori fata de problemele epocii alcatuiesc coordonatele generale. Ideologia literara, fara a fi ocolita, este mai sumar prezentata si oarecum fragmentar. Raritatea citatului se explica prin interesul minor acordat analizei.

Inevitabila rezumare in citeva rinduri a subiectului unor romane ample naste, pe alocuri, usoare deformari. Nu sint omise referirile la dinamica literaturii europene, mentionindu-se mai ales receptarea modelatoare aoperei unor scriitori prestigiosi francezi si englezi in special -intr-o anumita epoca (Shakespeare si romantismul german) sau in cazul izolat al unor scriitori (Joyce, H. Broch). Un loc aparte in prestigioasa activitate de traducator il are Walhalla si Thule intemeiata pe cunoasterea directa a celor mai vechi consemnari scrise ale mitologiei germane, autorul repovestind, pe cicluri, un material stufos si traducind pe alocuri, in versuri izbutite, sursa originala. in absenta unui aparat critic, indicele alfabetic explicativ al numelor proprii este conceput ca un mic dictionar enciclopedic al mitologiei germane.

OPERA:
Minne und Liebe. Ein Beitrag ziir minne-sungerischen Begriffsdeutung und Terminologie, Tiibingen, 1940;
Alitera(iunea in poezia germana. Bucuresti, 1944;
Mutatia consonantica in limba germana. Bucuresti, 1944;
Memoriu de titluri si lucrari. Bucuresti, 1944;
Contributii la studiul originii si evolutiei monologului feminin in lumina genezei Minnesangului, Bucuresti, 1945;
Istoria literaturii germane, I-III, curs. Bucuresti, 1946-l948;
Cultura si literatura epocii cavaleresti, Bucuresti, 1949;
Istoria literaturii germane. Epoci si personalitati, curs, Bucuresti, 1949;
Dictionar de buzunar roman-german. Bucuresti, 1962 (ed. II, 1967);
Istoria literaturii germane de la origini pina in prezent. Bucuresti, . Dictionar german-roman. Bucuresti, . Traduceri: Fr. von Schiller, Intriga si iubire, in voi. Teatru, 1, in colab. cu Mariana Crainic, Bucuresti, 1955;
Th. de Vries, O stafie umbla prin Europa, Bucuresti, 1957;
R. Schu-mann, Viata in imagini. Bucuresti, 1960;
H. Sich-rovsky, India isi sterge lacrimile, Bucuresti, 1962;
H. Laxness, Clopotul din Islanda, Bucuresti, 1962;
Rosemarie Scliuder, Fiul vrajitoarei. Roman despre Johannes Kepler, Bucuresti, 1964: D. Noii, Aventurile lui Werner Hoit, I Romanul unei adolescente. Bucuresti, 1965;
H. Boli, Partida de biliard la ora 9 1/2, Bucuresti, 1966;
M. Alpatov. Istoria artei, I-U, Arta lumii vechi si a evului mediu, in colab. cu B. Colbert, Bucuresti. 1967;
F. Kafka, Verdictul si alte povestiri, Bucuresti, 1969;
E. Canetti, Orbirea, Bucuresti. 1973;
Th. Mann, Alteta regala, Bucuresti, 1974;
E. Wickert, O iarna pe muntele Fuji, Bucuresti, 1974;
W. Hauff, Liechtenstein. Legenda romantica din istoria Wiirttenbergului, Bucuresti, 1975;
J. Paul, Viata lui Quintus Fixlein, Bucuresti, 1976;
Walhalla si Tinde. Mituri si legende vechi germanice repovestite, I-II, Bucuresti, 1977;
S. Heym, Relatare despre regele David, Bucuresti, 1978;
A. W. Schlegel, Despre literatura, pret', si note de ~, Bucuresti, 1983;
Ingeborg Drewitz, Blocul turn, 1988;
E. Wickert, Templul parasit. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
A. Marino, in Cronica, nr. 16,1969;
T. Rachiteanu, in Tribuna, nr. 5,1969;
Al. Dima, in Informatia Bucurestiului, nr. 4 893, 1969;
N. Balota, in Romania literara, nr. 13, 1974;
Al. Balaci, in Contemporanul, nr. 14, 1974;
D. Grigo-rescu, ibidem, nr. . 1979;
O. Nicolae, ibidem, nr. 48, 1979;
R.C.Cristea,in Familia, nr. 12, 1984;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 51, 1984.