Marius Mircu biografia
Marius Mircu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MIRCU Marius, se naste la 9 iunie 1909, Bacau.
Prozator si reporter.
Fiul lui Alter Ghersin Marcus, croitor, si al Simeliei (n. Herscovici).
Frate cu prozatorul Marcel Marcian si cu matematicianul Solomon Marcus.
Scoala generala si liceul la Bacau. Studii in Franta.
Absolvent al Facultatii de Drept a Univ. din Bucuresti.
Incepe colab. la revista vremii, cu reportaje, insemnari, prelucrari, inca din anii de scoala. Scrie asiduu la Universul copiilor, Ziarul Stiintelor si Calatoriilor, Natiunea, Reporter, Revista cultului mozaic, Ordinea, Adevarul literar si artistic, Vremea, Realitatea, Rampa, Curentul etc, etc.
Publica nenumarate brosuri - povestiri, adaptari, insemnari de calatorie, compilatii de cultura generala, reportaje (neatestate documentar): 24 de ore in jurul lumii (1932); Paul Valery si poezia pura (1934); Vazduhul ne cheama (1936); Povestea minunata a lui Shirley Temple, 1937 (adaptata sub titlul Povestea minunata a unui copil din zilele noastre, in 1947), urmata de un Album Shirley Temple (1938); Sa impiedicam razboiul? (1938); Amintirile unei studente (1939); Extraordinara odisee a reporterilor (1941); Despre citiva copii (1942); Rango, prietenul oamenilor (1942, sub semnatura scriitorului G.M. Vladescu, reluata sub nume propriu cu titlu Bingo!, in 1945). in 1937 ii apare prima cane — N-am descoperit America! Scrie despre situatia evreilor alte citeva brosuri: (Pogromul de la Iasi, 1945; Pogromurile din Bucovina si din Dorohoi, 1945, cu o prefata de Lucretiu Patrascanu; Pogromurile din Basarabia si alte intimplari, 1947). Mai tirziu, va publica alte brosuri despre destinul evreilor, de data aceasta editate in Israel (Sapte momente din istoria evreilor din Romania, 1977; Alte sapte momente, 1979; inca sapte momente, 1980). in 1947 ii apare o carte pentru copii, Rascoala din jungla, si un volum de proze umoristice. Boroboate de Sarbatori. Evenimentele vietii sale aventuroase sint relatate in Peste cincizeci de ani (1967), in Trimis special. Din amintirile unui ziarist (1974) si in romanul autobiografic M-am nascut reporter (1981).
Un roman care exploateaza aceleasi date biografice, amplificate, este si Croitorul din Back (1979).
M. colaboreaza si la volum 9 pentru eternitate (1977). Premiul „Iacob Groper" (Israel), pe 1981.
In tot ce a scris, Marius Mircu este reporterul prin excelenta, „trimisul special" si intermediarul. Atras cu precadere de senzational sau decupindu-l anume din peisaj („N-as putea trai fara exagerari") este martorul si creatorul evenimentului: „Ziaristul nu este un istoriograf, e cronicar subiectiv. Nu lasa istoriei raspunderea, si-o ia el singur. Un ziarist, un reporter are virsta faptelor pe care le relateaza, ia parte la evenimentele pe care le relateaza (si le insuseste).
Asemeni actorului, el se transpune in rol; mestesugul lui este sa ne convinga ca el e eroul povestirii pe care o divulga" (Trimis special). Mai mult decit atit, cel care relateaza un eveniment — intr-un sens foarte generos si cuprinzator al termenului -capata drept de proprietate nu doar asupra povestirii insesi, ci si asupra realitatii pe care o comunica. De aici usurinta si aplombul cu care isi pune numele pe brosuri de popularizare, pe compilatii ingenioase, pe orice marturii si date care, puse laolalta in pagina, pot semnifica, in oricit de mica masura, o atitudine particulara. Reportajul, in acceptiunea pe care i-o da Marius Mircu, preia aminiiri si impresii personale, adauga insertii au-tentificatoare in raspar („mi-a povestit un martor ocular"), isi insuseste oricite date si informatii ii sint la indemina si de oriunde, amalgamindu-Ie in propriul text, le comenteaza retrospectiv adaugind bibliografie si morala, pe un ton degajai, plin de miscare, cu umor, dar si cu accente grave, intr-o aglomerare de detalii vii, spumoase, neatente la stil si constructie, debordind pagina. Spiritul de observatie, curiozitatea si capacitatea de a da greutate detaliului transforma orice intimplare in subiect de pagina intii. Tot ce se intimpla in jur e un spectacol care poate deveni exceptional daca intervine relatarea modelatoare a trimisului special. Sansa de a fi fost la „fata locului" da drepturi imense reporterului, care vede in incendiile ce nimiceau periodic Bacaul natal, de pilda, un „spectacol feeric si pasionant".
Senzationalul absolva de orice alt sentiment, e receptat in stare pura. Focul cel mare de la Bacau, Tirgul Mosilor, Mafalda, Acarul Paun, Petrache Lupu de la Maglavit, ziaristul G. Calinescu sau revista Jurnalul copiilor si propria viata sint personaje in cartile lui Marius Mircu -Trimis special (1974) si M-am nascut reporter (1981) -, privite din afara, fara retineri, dar si asumate dezinvolt, pina la identificare. Croitorul din Back (1979), desi pastreaza multe din instrumentele reportajului-compilatie, este un veritabil bildungsroman. Destinul lui Ghers, micul ucenic croitor, imprumuta multe din datele vietii tatalui autorului. Insa nu e o simpla poveste a unui destin, ci o ampla panorama a vietii din Moldova inceputului de secol intr-o comunitate evreiasca din tirguri usor identificabile sub numele lor codificat (Back. Romm, Piatt, Buhh, Bon, Yass).
Inversunarea cu care Ghers isi urmareste tinta - aceea de a-i avea pe oameni in puterea sa si de a se razbuna pentru toate umilintele - are ceva din tenacitatea personajelor lui Slavici, tot asa cum e la indemina o comparatie cu Calea Vacaresti a lui I. Peltz. de pilda. Descrierea unei existente subordonate cu totul utilului (sentimentele, puternice, sint ascunse, deviate, obligate sa serveasca unui scop unic si confuz -razbunarea), rece, corecta, impersonala, platind totul, fara nuante, are o incheiere in registru parabolic - cind, la batrinete, bolnav fiind, Ghers incepe sa citeasca, se ridica brusc ceata de pe o existenta traita intr-o singura dimensiune si eroul gindeste, compara, analizeaza, descopera alte dimensiuni posibile, acum ratate. Dar Croitorul din Back mai este si monografia unui mestesug (croitoria), realizata cu opriri firesti ale cursului epic pentru a introduce retrospective, statistici, largi comentarii si paranteze, cu o placere evidenta de a scrie totul despre frumusetea si bogatia lucrului bine, temeinic facut. „Trimisul special" Marius Mircu pastreaza in tot scrisul sau o perspectiva cu totul particulara asupra relatiei fictiune-realitate. Literatura fiind pentru Marius Mircu inainte de toate intermediarul, codul caruia i se supune este unul flexibil, generos, liber, citeodata stupefiant. Relatarea sfideaza toate legile proprietatii, ea isi asuma, isi insuseste tot ce transmite de la fata locului. Este conditia reporterului dusa pina la ultimele consecinte.
OPERA:
Bingo! Povestiri din jungla. Bucuresti. 1945;
Pogromurile din Basarabia si alte citeva imimplari. Contributie la istoria incercarii de exterminare a evreilor, Bucuresti, 1947;
In primavara lui 1944 (cu pseud. Mirco Marcel), Bucuresti, 1948;
Peste cincizeci de ani. Bucuresti, 1967;
Trimis special. Din amintirile unui ziarist. Bucuresti, 1974;
Croitorul din Back, roman. Bucuresti, 1979;
M-am nascut reporter, roman. Bucuresti, . Traduceri: Charles Dickens, O noapte de Craciun (Marius I. Mircu), Bucuresti, f.a.
|
REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, in Luceafarul, 11 iun. 1977;
Gh. Patrar, Bacaul si Bacovia, 1977.
|
