Marin Nitescu biografia
Marin Nitescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NITESCU Marin, se naste la 25 aug. 1927, comuna Perleti, judetul Olt - moare in 24 apr. 1989, comuna Perieti.
Critic literar.
Fiul lui Vasile Nitescu si al Mariei (n. Ghimis). Liceul teoretic, la Bucuresti (absolvit in 1951).
Licentiat al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1955). Pedagog la o scoala profesionala din acelasi oras (1949-l950); indrumator cultural la Pitesti (1955-l956); pedagog la o scoala de muzica din Bucuresti (1956-l957);' pedagog la Scoala de Cinematografie de la Buftea (i 957-l958); invatator suplinitor si prof. in Bucuresti (1958-l963); indrumator principal la Centrala Editurilor si Difuzarii Cartii (1964-l969).
Din 1972, redactor la Viata Romaneasca.
Debuteaza in Viata Romaneasca (1968), cu art. Ambitiile criticii „cosmologice".
Debut editorial cu volum de eseuri intre Scylla si Charybda (1972). Alte voi.: Repere critice (1974), Poeti contemporani (1978) si Atitudini critice (1983). Colaboreaza la Romania literara, Revista de filosofie, Familia, Convorbiri literare, Arges, Viata Romaneasca si Luceafarul.
Comentatorii au fost excesiv de severi cu Marin Nitescu mai ales pentru studiul: G. Calinescu -istoricul si criticul artist, din volumul intre Scylla si Charybda (1972). Simpla constatare a infiltratiilor de natura artistica, a preferintei pentru bizar si a tendintei de literaturizare, in celebra Istorie a literaturii, a parut multora un sacrilegiu de neiertat. in opinia criticului, monumentala sinteza rezista nu prin amploarea investigatiei istorice, nici prin extensiunea vreunei constructii teoretice mai generale, ci prin talentul epic al autorului ei.
E, altfel spus, o inegalabila comedie literara „in aspectele ei tandre si facile". Observatie prin nimic subversiva sau prezumtioasa, din moment ce nu era pentru intiia oara formulata. Ajunsesera la aceeasi concluzie P. Constantinescu (referindu-se la „emotia de artist" sau la „declasarea valorilor noastre literare") si O. Sulutiu (apreciind opera prin „calitatile de literat si de artist" ale scriitorului). S. Cioculescu aduce, in plus, obiectii fundamentale arhitecturii cartii si da ca exemplu de „metoda inductiva a romancierului de scoala balzaciana" portretul lui Mateiu I. Caragiale. intemeiat pe sentimentul de valoare estetica, programul lui Marin Nitescu apeleaza, in fond, la modelul de subiectivism si la principiul creator calinescian: egalitate de atitudine, transcendenta subiectului si reprimarea fervorii pasionale. Din aceasta perspectiva, definita in Repere critice (1974) sint rediscutate, in Poeti contemporani (1978), esenta si natura modalitatilor lirice, deduse din expansiunea in lumea ideilor a experientei intelectuale si din spiritualizarea realului, mai mult decit din spectacolul cotidian si din speculatia gratuit-retorica a poeziei romanesti (Z. Stancu, R. Stanca, St. Aug. Doinas, Marin Nitescu Stanescu, I. Alexandru, Ana Blandiana, M. Sorescu, M. Ursachi etc).
Atitudini critice (1983) e o selectie de articole, eseuri, cronici, raspunsuri la anchete si polemici, scrise fara prejudecati, cu scopul de a reactiva si promova o necesara constiinta a competentei literare. Judecatile de valoare, multe singulare in epoca (Intrusul de M. Preda: „un caz tipic de inconsecventa artistica"; Interval de Al. Ivasiuc: „o ametitoare senzatie de pasire in gol"; ingerul a strigat de F. Neagu: „o siluire a realitatii"), sint printre cele mai oneste „exercitii de perceptie" in vederea schitarii tabloului veridic al unei perioade culturale. Intre sinteza cantitativa (cronicarul) si cea calitativa (criticul), Marin Nitescu alege calea de mijloc: problematizarea si constiinta istorica (bine temperata) ca factor de echilibru si de limitare a reductionismului modern.
OPERA:
intre Scylla si Charybda. Delimitari critice. Bucuresti, 1972;
Repere critice. Bucuresti, 1974;
Poeti contemporani. Sinteze critice. Bucuresti, 1978;
Atitudini critice. Bucuresti. 1983.'
|
REFERINTE CRITICE:
M. lorgulescu, in Luceafarul, nr. 50, 1972;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 9, 1972;
Al. George, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1973;
A. Sasu, in Tribuna, nr. 30, 1973;
D. Culcer, in Vatra, nr. 9, 1973: Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 6, 1975;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 7, 1975;
G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 14, 1975;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 3, 1975;
I. Maxim, in Orizont, nr. 13, 1979;
Gh. Grigurcu, Critici romani de azi, 1981;
D. Balaet, in Luceafarul, nr, 40-41, 1982;
Roxana Sorescu, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1984;
R. G Teposu, in Romania literara, nr. 9, 1985.
|
