Liviu Malita biografia
Liviu Malita opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MALITA LIVIU
Critic si istoric literar, eseist.
S-a nascut la 27 martie 1959 in comuna Apateu (Arad).
Este fiul lui Traian Malita si al Floarei Nicoara.
In 1986 a absolvit Facultatea de Filologie (sectia Romana - Latina) a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Pina in 1981 este prezent la sedintele cenaclurilor "Lucian Blaga" si "Alphaville" din Arad (al carui presedinte a fost), dupa care devine membru al cenaclului "Echinox" din Cluj-Napoca. Dupaabsolvirea facultatii a fost profesor de limba si literatura romana la Liceul Industrial nr. 2 din Deva (1986-l990), redactor si secretar general de redactie al revistei "Apostrof (199l-l994), inparalel cu activitatea de cercetator la Centrul de Studii Transilvane din Cluj Napoca.
Din 1994 este lector la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, iar din . consilier teritorial sef al Inspectoratului pentru cultura Cluj Napoca.
Debuteaza publicistic in 1982 in almanahul "Aradul literar" cu textul Rebreanu sau vocatia tragicului.
Debutul editorial are loc in 1991 in volumul colectiv Portret de grup cu Ioana Km. Petrescu (Ed. Dacia).
Colaboreaza la revistele: "Apostrof, "Echinox", "Tribuna", "Vatra", "Arca". "Romania literara", "Contemporanul". "Transylvanian Revievv / Revue de Transylvanie" s.a.
Dupa volumul de debut, publica studiile: Eu, scriitorul. Conditia omului de litere din Ardeal intre cele doua razboaie (EFCR. 1997) si Alt Rebreanu (Ed. Cartimpex, 2000). A ingrijit volumele: Liviu Rebreanu - Craisorul Horia (Ed. Cartimpex, 1998) si Ludovica Rebreanu - Adio pina la a doua venire (Ed. Biblioteca Apostrof, 1998).
Este detinatorul mai multor premii studentesti.
A beneficiat de o bursa "Soros" la Paris in 1993, iar in perioada 1995-l999 a participat la programul "Corps et culture dans le contexte europcen" organizat de L'Office Franco - Allemand pour la Jeunesse (Berlin. Cluj-Napoca. Nisa, Paris).
In prezent autorul este lector la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca si consilier teritorial sef al Inspectoratului pentru cultura Cluj-Napoca. Despre scrierile sale au formulat opinii critice: Mircea Zaciu - Aproape / Departe ("Familia", nr. 5/1997); Ion Balu - Tipologia scriitorului interbelic ("Apostrof, nr. 11/1997); Z. Ornea - Conditia scriitorului interbelic ("Romania literara", nr. 34/1997); Gheorghe Grigurcu - Epoca interbelica ("Romania literara", nr. 35/1997); Dan C. Mihailescu - La scriitorul roman ("22", nr. 36/1997); George Pruteanu - Noi, scriitorii ardeleni ("Dilema", nr. 247/1997); Alexandru Ruja - Jurnal de carti ("Orizont", nr. 11/1997); Ruxandra Ivancescu - Din nou despre Generatie si creatie ("Arca", nr. 7-8-9/1997); Mihaela Ursa - Scriitorul - o Figura orgolioasa ("Steaua", nr. 9-l0/1997); Ion Simut - Corespondenta Rebreanu. Scrisorile mamei ("Cuvintul", nr. 1/1999) s.a.
Referinte critice:
"Cartea lui Liviu Malita [Eu, secretarul] nu este o carte de critica sau istorie literara in sensul consacrat al termenilor. Tinarul cercetator nu evalueaza opere literare, nu face plasari axiologice. El se ocupa de definirea si fixarea conditiei scriitorului. () Cercetarea de tip literar din cartea lui Liviu Malita este intersectata de alta de tip sociologic, filosofic, istoric si psihologic, toate folosite pentru a defini cit mai exact conditia scriitorului."
(Alexandru Ruja. -'Orizont'", nr. 11/1997)
"Studiul lui Liviu Malita [Eu, scriitorul] este intocmit dupa toate legile cercetarii istorice: el porneste de la sondarea mediilor sociale romanesti de la inceputul secolului, detasind trei generatii importante de scriitori: o generatie veche, una matura si una tanara. Nemultumirea generatiilor din urma, cele care vor izbucni cu orgoliosul Eu, scriitorul, tine, ne spune autorul, pe de o parte de ratiuni sociale inerente perioadei, dar pe de alta parte, de o criza interioara imposibil de negat, comuna epocilor in care o lume veche se afla in declin si o alta isi impune, violent sau nu. valorile. ()
Nu intimplator, marea miza a volumului de fata este contextualizarea contradictorie, efectul contrariant, singurul in masura sa atraga atentia asupra punctelor nevralgice ale virstei de aur a scrisului modem romanesc."
(Mihaela Ursa, "Steaua", nr. 9-l0/1997) |
