Liviu Antonesei biografia
Liviu Antonesei opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
ANTONESEI LIVIU.
Poet si eseist.
De asemenea, analist cultural si publicist.
S-a nascut la 25 aprilie 1953 in Vladeni (Iasi).
Este fiul lui Dimitrie Antonesei, originar din Bucovina, functionar, si al Anei Antonesei (n. Mariuta), originara din Moldova, cadru medical. Este absolvent al Facultatii de Istorie - Filosofie (sectia sociologie -psihologie) a Universitatii "Al.l. Cuza" din Iasi, cu o teza de licenta despre joc (1976).
Lucreaza ca si doctorand in stiintele educatiei, cu o teza intitulata "Pedagogia ca stiinta a culturii". Dupa absolvire, este psiholog-terapeut la Centrul Logopedic Intrascolar din Iasi si profesor de logica, apoi, intre 1979 - 1989, cercetator la Centrul de Stiinte Socio-Umane al Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.
Activeaza intre 1975 - 1976 si 1980 - 1983 in redactia revistei "Opinia studenteasca" (in calitate de redactor-sef adjunct). intre 1976 - 1978 este membru al "Cercului literar Alma Mater - Dialog", ulterior desfiintat. intre 1984 - 1989 este membru al Cercului de istorie si filosofie a culturii condus de AI. Zub, constituit "informai" pe linga Institutul de istorie "A.D. Xenopol" din Iasi. intre 1982 - 1989 face parte din grupul informai de rezistenta intelectuala "Sigma", impreuna cu Luca Pitu, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Dorin Spineanu s.a.
Debuteaza publicistic in 1973 in revista "Dialog", in cadrul rubricii "Cartea de sociologie". Aproape concomitent a debutat cu poezie in revista "Familia" la rubrica de "posta a redactiei" sustinuta de Stefan Aug. Doinas. in 1981 debuteaza editorial cu placheta de versuri Cautarea cautarii ("Biblioteca Opinia", 1981), citiva ani mai tirziu fiind inclus cu un ciclu de poeme in Caietele debutantilor, 1983 - 1984 (Ed. Albatros, 1985). Adevaratul debui individual al autorului ca eseist si poet are loc o data cu volumul de eseuri Semnele timpului (Ed. Junimea, 1988) si cu volumul de poezie Pharmakon (Ed. Cartea Romaneasca, 1989).
Colaboreaza la "Dialog", "Opinia studenteasca", "Echinox", "Amfiteatru", "Romania literara", "Luceafarul", "Familia", "Vatra", "Convorbiri literare", "Cronica", "Astra", "Transilvania", "Orizont" etc.
Publica studii de specialitate in "Revista de filosofie", "Revue roumaine de sciences sociales", "Analele stiintifice ale Universitatii «Al. I. Cuza» din Iasi" etc. Dupa 1989 este prezent si in revistele "Contrapunct", "22", "Sfera politicii", "Polis", "Xenopoliana", "Monitorul", 'Timpul". incepind din 1980 a publicat in reviste specializate sau in volume colective zeci de studii de istoria si filosofia culturii, sociologia educatiei, mentalitati si imaginar social. Din 1973 pina in prezent a publicat in presa curenta si culturala peste 1500 de articole. Dupa debut, a publicat urmatoarele volume: Cautarea cautarii (poezii, Ed. Junimea, 1991); . Vreme in schimbare (interviuri. Ed. Moldova, 1993); Jurnal din anii ciumei: 1987 - . incercari de sociologie spontana (Ed. Polirom, Iasi, 1995); Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei (Ed. Polirom, 1996); O prostie a lui Platon. Intelectualii si politica (Ed. Polirom, 1997); Nautilus. Structuri si modele in cultura interbelica (Ed. Cronica, 1998); Aparitia Eonei si celelalte poeme de dragoste culese din arborele Gnozei (Ed. Axa, 1999).
Este inclus in: Antologia poeziei generatiei '80, alcatuita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993); Antologia poeziei romane de la origini pina azi, alcatuita de Dumitru Chioara si loan Radu Vacarescu (Ed. Paralela 45, 1988); Antologia poeziei romanesti culte (selectia textelor, note biobibliografice si referinte critice de Florin Sindrilara, Ed. Teora, 1998). Este prezent cu articole critice in antologia Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie, 1994; editia a Ii-a, Ed. Paralela 45,1999).
In strainatate este prezent cu traduceri in urmatoarele volume: Tiberiu Herdean - Vintul care vine. Antologia tinerilor poeti romani (Tankonyvkiado, Budapesta, 1986); Adam J. Sorkin - City of Dreams and Whispers. An Anthology of Contemporary Poets of Iasi (The Center of Romanian Studies, Iasi, Oxford, Portland, 1998); Gefahriiche Serpentinen. Ruma-nische Lyrik der Gegenwart (antologie alcatuita de Dieter Schlesak, Drackhaus, Berlin, 1998); Marco Cugno - Antologia della poesia romena. A publicat in traducere articole si poeme in reviste din Grecia, Italia, Cehia, SUA.
A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru proza fantastica la Conventia anuala SF (Iasi, 1986); premiul Asociatiei Scriitorilor din Iasi (1991).
A participat in iunie 1990 la Conferinta post-Helsinki "Dimensiunea umana" de la Copenhaga. in 1990 a beneficiat de o bursa de o luna la Paris, oferita de "Fondation pour une Entreaide Intellectuelle Europeenne". A participat in septembrie 1991 la Adunarea internationala a PEN-Clubului (Ohrid, Mace-donia). intre 1996 - 1998 a efectuat mai multe calatorii, in calitate de reprezentant oficial al judetului Iasi, in Germania, Franta, Egipt, Rusia, Republica Moldova, Danemarca, Suedia, Norvegia, Austria, Polonia, Ungaria, in prezent este lector la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi si director al revistei "Timpul" din Iasi.
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 1990 pina in decembrie 1995, cind a demisionat. Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si, din 1991, membru al PEN-Clubului roman.
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Dumitru Chioara - Tineri poeti ieseni ("Transilvania", nr. 6/1984); Sergiu Vaida - Semnele timpului ("Familia", nr. 10/1988); Nicolae Manolescu - Despre semnele timpului ("Romania literara", 1988); Gh. Grigurcu - Diversitatea semnelor timpului ("Steaua", nr. 10/1988); Alexandra Tion - Eros si thanatos, ("Astra", nr. 10/1989); Dan C. Mihailescu - Aventuri iesene la '89 ("22", nr. 51/1995); Mircea Mihaies - Ciuma rosie. Exorcizare ("Cuvintul", nr. II /1995); Marian Papahagi (in Dictionarul Scriitorilor Romani, volum I, A - C, Ed. Fundatiei Culturale Romane, 1995); Cristian Preda - Descoperirea libertatii ("Sfera politicii", nr. 34/1996); Gheorghe Perian (in vo). Scriitori romani postmoderni, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996); Adrian Marino -Scriitorii nu si-au facut decit datoria ("Cuvintul", 1997); loan Holban -Ultimul criterionist ("Romania literara", nr. 7/2000); Adina Dinitoiu ("Observator cultural", nr. 8/2000).
Referinte critice:
"Eseist inteligent si de o supravegheata eleganta in Semnele timpului (1988), poet ce invita inca din titlul cartii, Pharmakon (1989) la analogii pline de subtilitate (), Liviu Antonesei ofera, prin dublul sau debut, exemplul unei aspiratii de exprimare in toate marile genuri: poezie, proza si eseu (). Citite impreuna. Semnele timpului si Pharmakon se intregesc reciproc".
(Marian Papahagi, in Dictionarul Scriitorilor Romani, voi. I, A - C, lid. Fundatiei Culturale Romane, 1995)
"O poezie a imaginii scrie Liviu Antonesei, descoperindu-si nucleele tensionale intre a relata cu precizie faptele si abandonul intr-un maelstrom de imagini rost(u)indu-se in cercuri concentrice, intr-o miscare centripeta catre punctul de unde incepe intunericul, neantul lovit cu glontul de cristal al poeziei si de unde poate demara cautarea cautarii: iar cautarea cautarii e poezia insasi, poate chiar viata insasi".
(Ioan Holban, in voi. Salonul refuzatilor, Ed. Moldova, 1995)
"Unul din reprezentatii, la noi. ai acestei formule de autenticitate a ethosului este poetul si eseistul Liviu Antonesei, care, reluind un titlu celebru al lui Defoe, da seama de o parte a tristei sale experiente intr-un Jurnal din anii ciumei: 1987 - . Telul sau este de-a contribui, prin cunoastere, la vindecarea deplina a obstii noastre traumatizate.() Desi sociolog, autorul nu-si propune, in paginile la care ne referim, «o teorie sociala a sfirsitului comunismului», ci a infatisa o suma de observatii curente, din care sa se deduca «un sens, o semnificatie, fie ea si provizorie». In felul acesta, teoreticianul cedeaza intiietatea scriitorului, care, la rindul sau, o acorda omului ca atare, acelui «observator-participant» a carui marturie e apta a alcatui stratul prim, humusul gras al acumularii existentiale din care se pot preleva nesfirsite probe analitice si in temeiul carora se pot deschide perspective sintetice. «Memoria salvatoare» e, asadar, captata la sursa".
(Gheorghe Grigurcu, "Romania literara", nr. 36, 1996)
"preferintele lui Liviu Antonesei se indreapta spre o poezie narcisiaca, preocupata de sine insasi, fara o referentialitate propriu-zisa. Urmarind dansul «cuvintelor fara trup», ciocnirea lor «intr-un joc fara calcul», poetul presimte iminenta «extazului lexical», traieste «bucuria masochista a distrugerii albului paginii» si gaseste potrivit sa se compare cu nimeni altul decit cu Priap. Problemele poeziei sint mult mai obsedante decit cele ale vietii, si autorul e gata oricind sa-si intrerupa discursul cu o paranteza pentru a face precizari metatextuale."
(Gheorghe Perian, in voi. Scriitori romani post moderni. Ed. Didactica si Pedagogica, 1996)
"Liviu Antonesei este, in multe privinte, ultimul criterionist, in sensul admiratiei, al entuziasmului, dar si in cel profund, al valorificarii modelului productiv construit in urma cu aproape saptezeci de ani de generatia de aur a elitelor intelectuale romanesti din acest secol; el militeaza - atit cit permite tonul nu o data grav al cercetatorului de istorie a culturii - pentru unitatea culturala a umanitatii, pentru explorarea (si exploatarea) afinitatilor dintre culturi. impotriva provincialismului si in sensul asumarii conditiei umane in dimensiunea sa culturala."
(Ioan Holban, "Romania literara", nr. 7/2000)
|
