Leon Feraru biografia
Leon Feraru opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
FERARU Leon (pseudonimul lui Leon Enselberg), se naste la 1887, Braila - moare in 1961, New York (SUA).
Poet, istoric literar si traducator. O
rigine modesta: tatal fierar (de aici si pseudonimul).
Studiile primare si liceale la Braila; licentia in litere si drept la Montpellier. Debutul in revista Lumea israelita.
Colaboreaza la Viata Romaneasca, Viata literara si artistica. Ecoul, Conservatorul Brailei, Curierul, Flacara, Noua revista romana. Tara noua. Convorbiri critice. Viata noua, Pessach, Pagini libere. Adevarul literar si artistic, Tinarul evreu. Cugetul liber etc, unde a semnat si cu pseudonimul Ola Canta (impreuna cu D. Angliei"), H. Libanon, L. Feru. Debut editorial cu volum Maghernita veche si alte versuri din anii tineri (1926), urmat de inca un volum de poezii, Arabescuri (1937).
Autor a doua studii critice despre romanul si poezia romaneasca, publicate in limba engleza (The Development of the Rumanian Novei, 1926; The Development of the Rumanian Poetry, 1929). Prieten cu Jean Bart, Camil Baltazar si mai ales cu D. Angliei, cu care colaboreaza laciteva poeme importante ale acestuia (Halucinatii, Orologiul, Vezuviul). In urma scandalurilor xenofobe legate de reprezentarea piesei Manassea lui Ronetti-Roman si a altor manifestari de aceeasi natura, in primele luni ale lui 1913 emigreaza in SUA, de unde nu mai revine decit pentru scurt timp, in .
Corespondenta, amintirile celor care l-au cunoscut si dovezile palpabile ale existentei sale dincolo de O-cean il prezinta ca pe un neobosit si abil propagator al valorilor culturale romanesti. Dupa o perioada in care a lucrat ca muncitor necalificat, este conf. la Univ. din Toronto, prof. de limba si literaturi romanice la Columbia University din New York (1917-l927) si la Long Island (1927-l947), unde va fi un timp seful Departamentului de limba straine.
Colaboreaza la The Romanic Review, Rumanian Literary News (al carei editor este) si la The International Encyclope-dia(1930) cu art. si recenzii despre Galaction, Mateiu I. Caragiale, Bratescu-Voinesti, L. Blaga, C. Baltazar s.a. Traduce in limba engleza din Eminescu, D. Angliei, P. Cerna , A. Pann, Carlova, Bolintineanu, Lasa prin testament Univ. Columbia, al carei pensionar era, o bibi. de aproximativ zece mii de volum in limba romana.
Cuvintele lui Perpessicius - „intre Iosif si Cerna, cind nu si Eminescu, au oscilat preferintele uceniciei literare a dlui Feraru [] maestrul sau in vers, D. Anghel" - sint concludente pentru ceea ce este poezia lui Leon Feraru Maghernita veche si alte versuri din anii tineri (1926), volum deloc omogen, supus capriciilor optative ale poetului, aduna piese animate de cultul muncii si al vietii (Cintecul ciocanelor, Cinte-cul lacatusului. Poema acului), energetism estompat de severitati epigonic-eminesciene, cu iubiri liliale (E primavara-n suflet), pastorale (Fat-Frumos catre Ileana), nostalgice (Asteptare), retorice (Cartea amurgurilor), reme-morind copilaria (Cintecul copilului ce-am fost. Mamei), notind peregrinari solitare (Effi-cient Spring, precum si cel mai reusit ciclu al volumului, Pribegie) sau lucrind modest in numele unei Gedankenlyrik fara perspective (Catedrale, rugi si ginduri. Ruga paginului, Ideea, Obsesiune, Biblica). Superior prin unitate si finete peisagistica, volumul Arabescuri (1937) adauga liricii de idei
(„imi torn versul in tipare precise
Ca sa scot in relief ideea
Cristalizata in expresii.juste") |
experiente simboliste, intr-o cromatica sobra si afectata de mediul sumbru (Vene(ia) al exilului (Pravalia romaneasca) si al insingurarii (Batrinul yankeu). Un aer revendicativ social marcheaza multe poeme. Mult mai iinportanta este activitatea de dincolo de Ocean a lui Leon Feraru, in special prin cele doua cercetari consacrate evolutiei istorice a romanului si poeziei romanesti. Cea dintii, The Development ofthe Rumanian Novei (1926), porneste de la orizontu I de asteptare in care s-a inscris romanul romanesc in a doua jumatate a secolului al XlX-lea, adunind mai mult date istorice decit estetice; intre operele lui Duiliu Zamfirescu, Barbu Delavrancea, Al. Vlahuta si planul superior pe care se afla Slavici, Rebreanu", M. Sadoveanu", distinctia nu este neta, cum nici intre E. Relgis, N. Davidescu si Panait Istrati, pe de o parte, si Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl si Leon Feraru Aderca, pe de cealalta. Mai substantial, studiul dedicat poeziei, Tiu Development ofthe Rumanian Poetry (1929), de la poetii Vacaresti la Alecsandri, cu toate ca nu alcatuieste o ierarhie ferma, este remarcabil prin atentia acordata liricii folclorice si Tiganiadei (capitolele l-2, 7), ca si prin semnalarea contactelor poeziei noastre cu aria occidentala, in speta franceza (capitolele 8-9, 11), pe urmele sintezei lui Pompiliu Eliade.
De aici si interesul acordai lui Dinicu Golescu, dar si tratarea superficiala a unor poeti ca Ion Heliade-Radulescu, Grigore Alexandrescu, D. Bolintineanu. Traducerile sint in general corecte, functionale, nu interpretative.
OPERA:
Maghernita veche si alte versuri din anii tineri. Bucuresti, 1926;
The Development ofthe Rumanian Novei, New York, 1926;
The Development ofthe Rumanian Poetry, New York, 1929;
Arabescuri. Poeme, Bucuresti, 1937. |
REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Istoria, VI;
Perpessicius, Cuvintul, nr. 1604, 1929;
G. Cali-nescu. Istoria;
Scrisori catre Camil Baltazar, 1965;
E. Lovinescu, Opere, II, 1967;
C. Crisan, in Steaua, nr. 6, 1970;
I. Pas, Scrieri, VI, 1973;
Scrisori catre Ovid Densusianu, II, 1981;
F. Aderca, Contribuiii, I;
D. C. Munteanu, in Luceafarul, nr. 52, 1987.
|
