Laura Pavel biografia
Laura Pavel opera literara |
Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PAVEL LAURA.
Eseista, poeta, traducatoare.
S-a nascut la 19 octombrie 1968 la Deva.
Este fiica lui Eugen Pavel, lingvist, cercetator stiintific, si a Dorei Pavel (nascuta Voicu), scriitoare. Studii liceale umaniste la Cluj-Napoca.
Este licentiata a Facultatii de Litere a Universitatii "Babes-Bolyai", sectia Romana - Engleza (1992).
In perioada studentiei, activeaza in cadrul Cercului de critica, poetica si teorie literara coordonat de Ioana Em. Pctrescu. A fost redactor si secretar general de redactie al revistei "Echinox", in 1992 devine asistenta la Departamentul de Teatru al Facultatii de Litere din Cluj-Napoca. Pregateste o teza de doctorat intitulata Eugen Ionescu sau experienta nesupunerii.
Debuteaza publicistic cu poezie in "Tribuna" (1984) si cu cronica literara in "Echinox" (1988).
Debutul editorial se produce in 1997 cu volumul Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban (Ed. Didactica si Pedagogica). Colaboreaza cu eseuri, cronici literare si dramatice, proza la: "Echinox", "Tribuna", "Contrapunct", "Apostrof, "Romania literara", "Semnal teatral", "Viata Romaneasca", "Contemporanul. Ideea europeana", "Observator cultural" s.a.
A tradus din limba engleza volumele: Melanie Klein, Iubire, vinovatie, reparatie (Ed. Sigmund Freud, Binghamton & Cluj, 1994), Evelyn Underhill, Mistica (Biblioteca Apostrof, 1995). Colaboreaza la Dictionar analitic de opere literare romanesti (coordonator Ion Pop, Ed. Didactica si Pedagogica, 1998) si la Lexiconul teatrului romanesc (in lucru).
A obtinut premiul pentru debut editorial la Salonul National de Carte, Cluj (1997).
A beneficiat de o bursa TEMPUS la Universitatea Libera din Bruxelles (1993), de o bursa de creatie din partea Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Romania (1995) si de o bursa la Indiana University, Bloomington, SUA. Participa la reuniunile internationale anuale organizate de catre L'Office Franco-Allemand pour la Jcunesse.
Lucreaza ca si lector universitar la Departamentul de Teatru al Facultatii de Litere din Cluj-Napoca.
Despre scrierile autoarei au formulat opinii critice: Gabriel Dimisianu ("Romania literara", nr. 47/1997); luliu Ratiu ("Echinox", nr. 7-8-9/1997); Mircea Popa ("Adevarul de Cluj", 8 ian. 1998); Dan-Silviu Boerescu ('Curentul", nr. 28/1998); Horea Poenar ("Steaua", nr. 4-5/1998); Comei Ungureanu ("Orizont", nr. 8/1998); Mihaela Ursa-Pop ("Apostrof, nr. 11/1998) s.a.
Referinte critice:
"Cu simpatic aplomb, pentru ca este al tineretii, eseista proclama din punctul de pornire intentii radical innoitoare, angajata pe «calea unei lecturi lipsite de prejudecati» din a carei perspectiva psihocritica nu numai ca autor Nicolae Breban va fi perceput, dar si ca «metapersonaj» (in alta parte este vazut ca «suprapersonaj») al propriilor romane. () «Demersul hermeneutic» al eseistei isi propune drept unul dintre principalele teluri dovedirea, prin «argumentatie concentrica», a postmodemismului viziunii epice bre-baniene"
(Gabriel Dimisianu, "Romania literara", nr. 47/1997)
"Pasaje din textele lui Nicolae Breban, fragmente citate sau linii narative mai largi sint invaluite interpretativ de o tactica a seductiei in ambele sensuri. () Adevarul e insa mult mai vizibil in forta acestei arme, minuite excelent in cazul de fata, care e interpretarea. O interpretare acut bovarica (cum Laura Pavel si sugereaza) care isi proiecteaza obiectul inainte de a-l chema inspre sine, oglindindu-se in el inainte de a se lasa oglindita. () Antimemoriile lui Grobei e un text care se autocontempla si astfel se autoreproduce. E mai putin o carte din care vom retine substanta afirmatiilor despre Nicolae Breban, cit mai degraba forma manifesta a acestora."
(Horea Poenar, "Steaua" nr. 4-5/1998)
"Ceea ce impresioneaza in Antimemoriile lui Grobei () este o rara coerenta a intentiilor (declarate anticipativ) cu rezultatele lor, sustinuta probabil si de un intreg sistem de precautii in care autoarea isi declina impresionismul, aderenta structurala pentru specia alunecoasa si personala a eseului. Sub masca unei intreprinderi declarat subiective () Laura Pavel expune de fapt o realizare teoretica dintre cele mai serioase. () indraznim sa afirmam () ca Antimemoriile lui Grobei constituie in prezent studiul cel mai complet si mai pertinent al operei brebaniene."
(Mihaela Ursa-Pop, "Apostrof, nr. 11/1998)
|