Ion Stratan biografia
Ion Stratan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STRATAN ION
Pseudonimul literar al lui Ioan Stratan.
Poet.
De asemenea, publicist.
S-a nascut la 1 octombrie 1955 in Isbiceni (Olt).
Este fiul lui Valeriu Stratan, tehnician, si al Elenei Stratan, profesoara de limba si literatura romana. A absolvit in 1981 Facultatea de Limba si Literatura Romana a Universitatii din Bucuresti. in timpul studentiei este membru al cenaclului "Amfiteatru", apoi al "Cenaclului de Luni" condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu si al cenaclului "I.L. Caragiale" din Ploiesti. In ianuarie 1990 devine redactor la revista "Contrapunct". A fost coordonator al "Cenaclului Copiilor" al Bibliotecii "Nicolae Iorga" din Ploiesti.
In 1972 debuteaza publicistic in revista "Amfiteatru" cu un grupaj de poeme.
Debutul editorial are loc in 1981 cu volumul de versuri Iesirea din apa aparut la Editura Cartea Romaneasca.
Colaboreaza cu poeme si articole de opinie la revistele: "Romania literara", "Echinox", "Luceafarul", "Contrapunct", "Vatra" s.a. Dupa debut, publica volumele de poezie: Aer cu diamante (impreuna cu poetii Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei si Florin Iaru, Ed. Litera, 1982); Cinci cintece pentru eroii civilizatori (Ed. Albatros, 1983); Lumina de la foc (Ed. Cartea Romaneasca, 1990); Lux (Ed. Albatros, 1992); Ruleta Ruseasca (Ed. Cartea Romaneasca, 1993); Desfacerea (Ed. Eminescu, 1994); O zi buna pentru a muri (Ed. Pontica, 1995); Cinta zeita minia (Ed. Cartea Romaneasca, 1996); Mai mult ca moartea (1997); De partea mortilor (Ed. LiberART, 1998); Cafeaua cu sare (1998); Apa moale (Ed. Albatros, 1998); Crucea verbului (Ed. Paralela 45, 2000); Zapada noaptea (versuri, Ed. C.J.P., 2000); O lume de cuvinte (Ed. Limes, 2001).
Este prezent cu un grupaj de poeme in Antologia poeziei generatiei '80 ingrijita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993). Este tradus in limba franceza cu volumul La roulette russe (Editions Royaumont, 1995). Este prezent in antologii din Franta, Anglia, S.U.A., Serbia, Macedonia, Canada, Germania. A primit urmatoarele premii: premiul Fundatiei "Nichita Stanescu" (1990), premiul literar al orasului Slobozia (1992), premiul Uniunii Scriitorilor (1993), premiul "Mihai Eminescu" al Acadeiriiei Romane (1995). A beneficiat de o bursa Soros la Paris in 1990 si de doua burse la Royaumont in 1992 si 1994.
Lucreaza ca si redactor-sef adjunct la revista "Contrapunct" si bibliotecar la Biblioteca "Nicolae Iorga" din Ploiesti. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei ADELF France, al Cercului foto "Petre Alexiu" Ploiesti, al Cineclubului "Nino si Vladimir", al Cercului de reflectie "Ginditorul" Ploiesti si al Clubului poetic "Laetitia".
Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Nicolae Manolcscu ("Romania literara", nr. 24/1981 si nr. 29/1983); Gheorghe Grigurcu (in volum Existenta poeziei, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); I. Negoitescu (in volum Scriitorii romani contemporani, Ed. Dacia, 1994); Cornel Regman (in volum Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzecisti", Ed. Cartea Romaneasca, 1997); Dan Croitoru - Retragerea catre iarna ("Romania literara", nr. 50/1998); Mircca Cartarescu (in volum Post modernism ui romanesc, Ed. Humanitas, 1999); Al. Cistelecan Stratane a la Stratan ("Cuvintul", nr. 3/1999); Victoria Luta - Esente rare ("Romania literara", nr. 50/1999); Mircea Zaciu, Nichita Stanescu, Stefan Aug. Doinas, Mircea Martin, Eugen Simion, Ovid S. Crohmalniceanu, Laurentiu Ulici, Al. Cistelecan, Ion Pop, Dumitru Tepeneag, Alex. Ste-fanescu, Dan-Silviu Boerescu, Dan Cristea, Ioan Moldovan, Traian T. Cosovei, Mircea Mihaies, Calin Vlasie, Sorin Dumitrescu, Gheorghe Iova s.a.
Referinte critice:
"La originea manierei lui Ion Stratan fiind Jocul secund, vom descoperi in Iesirea din apa un impresionism subtil, inteligent, bazat pe asocieri socante si pe alte reguli de constructie decit acelea uzuale in limba. () Ermetismul aparent implica o perfecta claritate interioara. Poeziile sint taiate in forme regulate, au muchiile cristalului. Din geometria lor secreta, emana caldura, tandrete, senzualitate. () Putem lega de poezia lui Ion Stratan -culta, fina, de o sclipitoare inteligenta - cele mai mari sperante."
(Nicolae Manoleseu, "Romania literara", nr. 24/1981)
"Stratan ne da impresia a se subordona doar vremelnic unui canon, spre a-si pune mai bine in valoare resursele imaginative suculente, in temeiul carora nu se da in laturi de la operatii interlexicale. La intilnirea sobrietatii verbale cu luxul unei fantezii satirice pe care cea dintii o stimuleaza, dozindu-i accentele si distribuindu-i savant sclipirile, se obtjn rezultate remarcabile"
(Gheorghe Grigurcu, in voi. Existenta poeziei, Ed. Cartea Romaneasca, 1986)
"Elanul purificarii, voluptatea autocontemplarii in ipostaza de arheu, totul proiectat pe fondul unui vizionarism fantast, sint notele cele mai personale ale lui Ion Stratan, poet bintuit de himera esentelor corupte de semnele derizoriului. () Proiectiile lirice sint imbibate de sugestii ontologice si cosmologice (). insa in labirintul acesta ermetic, poetul introduce si firul subtire al ironiei, care tese in jurul marilor simboluri ornamentele unei broderii parodice. in lirismul notional al Iui Ion Stratan e multa profunzime si frenezie spirituala, cel mai adesea revarsate in imagini memorabile."
(Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993)
"Ion Stratan este un poet ludic la granita metafizicului."
(Stefan Aug. Doinas)
"O imagine a absentei bintuie ca un leit-motiv poezia lui Ion Stratan."
(Ion Negoitescu)
"Tot ce a dat mai bun Ion Stratan in poezie este contributia sa la volumul colectiv Aer cu diamante. Aici se vede deja bine faptul, confirmat si intarit de fiecare dintre urmatoarele sale volume, ca Stratan este, structural, un poet modernist, care torsioneaza limbajul la toate nivelurile sale, ca sa exprime un inexprimabil profund, de natura metafizica si religioasa."
(Mircea Cartarescu, in voi. Postmodernismul romanesc,
Ed. Humanitas, 1999)
"Fara a-si pierde fascinatia elegiaca, dar restringind-o la o inductie melancolica, lumea a devenit, sub pana lui Stratan, mult mai dispusa la iluminari fulgurante decit la prestatii dramatice si mult mai docila fata de sintaxa eufemismului, a translatiei gracile.
Fondul ei tematic, dar si existential, pare prins intr-un proiect de eterizare si spiritualizare si pus sub rigorile unei gramatici a delicatetii, cind nu sub veleitatile unei retorici a suavizarii. Elementele par cuprinse, la Stratan, nu atit de un elan spre purificare si epura, cit de o transa iluminanta, gata sa intre toate in conditia de gravitate a aerului. impinse spre transfigurare de acest entuziasm, ele isi delesteaza substanta si se lasa minuite spre imponderabilitate."
(Al. Cistelecan, "Cuvintul", nr. 3/1999) |
