Ion Stefan Ghilimescu biografia
Ion Stefan Ghilimescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GHILIMESCU STEFAN ION.
Pseudonimul literar al lui Stefan Ion.
Critic literar, eseist.
S-a nascut la 16 martie 1947 in comuna Costestii din Vale (Dambovita).
Este fiul lui Constantin Ion (provenind dintr-o veche familie de intelectuali ce descind din Petru Verusi, profesor de estetica la Scoala de Arte Frumoase din lasi, cunoscut junimist, prieten cu Titu Maiorescu). si al Mariei (n. Cojocaru). casnica.
A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti in .
In perioada studentiei si dupa absolvire a participat la Sedintele cenaclurilor: "Numele poetului"' (condus de poetul Cezar Ivanescu). "Universitas" (condus de criticul Mircea Martin) si "Luceafarul". Dupa absolvirea facultatii este profesor de liceu.
Dupa decembrie 1989 lucreaza in invatamintul superior si la Inspectoratul pentru Cultura Dambovita. Este initiatorul, in Targoviste, al Concursului National de Literatura "Mostenirea Vacarestilor", al Bienalei de Arta Plastica "Gheorghe Petrascu" si al ciclului de manifestari culturale "Testamentum". A fost redactor-sef al revistei de cultura "Longitudini" si redactor asociat la revistele "Calende". "Zburatorul".
A debutat publicistic cu un eseu critic in "Tribuna" (1968).
Debuteaza editorial cu volumul de critica Figuri ale romanului (Ed. Domino, 1997).
Colaboreaza la: "Viata Romaneasca", "Ramuri", "Luceafarul", "Contrapunct". "Astra", "Arges", "Calende", "Zburatorul", "Art-Panorama". "Sinteze", "Citadela", "Longitudini", "Romania literara", "Literatorul", "Contemporanul. Ideea Europeana", "Biblioteca", "Valahica",,"Echinox", "Dialog", "Steaua" s.a. Dupa volumul de debut, publica Memoria unui festival de literatura (istorie literara, Ed. Bibliotheca, 1998), Figuri ale imaginarului poetic (eseu critic, Ed. Domino, 1999) si volumul de poezie Lola Lolita Bonita (Ed. Cartea Romaneasca, 2000).
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul Editurii Scrisul Romanesc. 1982, pentru volumul de poezie in manuscris Siruri pentru cutele lui noiembrie, retras de la publicare de catre autor, premiul "Poemul comentat" al revistei "Astra" (1984), premiul concursului de debut al Editurii Eminescu. (1986, pentru volumul ramas needitat 40 de vise rudimentare). A calatorit in Anglia, Franta, Spania, Germania. Italia. Belgia, Olanda. Grecia, Cehia, Iugoslavia.
In prezent autorul este consilier teritorial la Inspectoratul de Cultura Dam-bovita si profesor asociat la Universitatea "Valahia".
Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO (din 1995) si al Societatii Ziaristilor din Romania (din 1990). Au formulat opinii critice asupra cartilor autorului: Ionel Necula - Stefan Ion Ghilimescu si placerile lecturii ("Contemporanul. Ideea europeana", nr. 52/1997); Adrian Bucurescu - La frontierele romanului ("Romania libera". nr. 2145/1997); Nicolac Oprea - Parafraza criticului ("Calende", nr. 9-l2/1997); Dom Mares - Romanul care ne priveste cu infinite chipuri ("Cotidianul" nr. 97/1997); Florin Lazar - Stefan Ion Ghilimcscu: Figuri ale romanului ("Steaua", nr. 9-l0/1997); Teodor Vargolici - Figuri ale romanului ("Adevarul literar si artistic", nr. 373/1997) si Figuri ale imaginarului poetic ("Adevarul literar si artistic", nr. 456/1999); Emil Vasilescu - Imaginarul critic (Biblioteca, nr. 5/1999); Henri Zalis -Lectura prozei si spiritul critic ("Azi cultural", nr. 2/1999): Barbu Cioculescu s.a.
Referinte critice:
"Se poate spune, pastrind proportiile, ca Stefan Ion Ghilimescu experimentind «parafraza critica» - procedeaza ca Jean Ricardou. fiindca incearca sa micsoreze distanta dintre textul literar si metatextul critic, apelind la o grila destul de maleabila. Terminologia devine, in atari imprejurari, tehnicista, acuzat «stiintifica» si usor rebarbativa, desi e menita sa asimileze «atit tonul cit si limbajul operei, cit si. poate, mai ales. ideo-selectorii in care figurile ei se rasfring»."
< Nicolae Oprea. "Calende", nr. 97/1997)
"Stefan Ion Ghilimescu este inzestrat, in mod evident, cu o reala putere de receptie critica, intuind cu exactitate particularitatile fiecarei forme de imaginar poetic, descifrind atent si sensibil sensurile substantei lirice, nota originala a fiecarui poet luat in discutie. in viziunea sa. «figurile» sint sensuri in devenire ale operei"
(Teodor Vargolici, "Adevarul literar si artistic", nr. 456/1999)
|
